Statul Major al armatei ucrainene consideră că trupele ruse se regrupează pentru a-şi concentra eforturile în estul Ucrainei şi că „aşa-zisa retragere a trupelor” Moscovei poate fi o rotaţie a anumitor unităţi, potrivit ultimului raport de război dat publicităţii în cea de-a 35-a zi a invaziei ruse, transmite miercuri EFE.

Conform raportului, citat de agenţia ucraineană Ukrinform, „unităţi separate ale forţelor armate ale Federaţiei Ruse continuă să se retragă din regiunile Kiev şi Cernigău. Există unele semnale că trupele ruse se regrupează pentru a-şi concentra eforturile în direcţia est”.

Deocamdată – transmite Statul Major ucrainean – aşa-zisa „retragere de trupe” poate fi o rotaţie a anumitor unităţi, care are ca obiectiv să păcălească liderii militari ai forţelor armate ale Ucrainei şi să lase impresia greşită că Rusia nu intenţionează să încercuiască Kievul.

La întrevederea pe care delegaţiile ucraineană şi rusă au avut-o marţi la Istanbul, partea rusă a anunţat că trupele sale îşi vor reduce presiunea militară asupra Kievului şi a altor oraşe din Ucraina, în special la Cernigău (nord), la graniţa cu Belarus.

„Cu scopul de a spori încrederea reciprocă şi a crea condiţiile necesare pentru continuarea negocierilor şi atingerea obiectivului de a ajunge la şi a semna un acord, Rusia a decis să-şi reducă semnificativ activitatea militară din jurul Kievului şi Cernigăului”, a declarat marţi ministrul adjunct al apărării din Rusia, Aleksandr Fomin.

Autorităţile ucrainene spun că intensitatea atacurilor ruse asupra oraşelor Kiev şi Cernigău s-a menţinut

Autorităţile ucrainene au declarat însă că este „prea devreme” pentru a confirma că ruşii şi-au respectat promisiunea de a reduce atacurile asupra oraşelor Kiev şi Cernigău.

„Sirenele antiaeriene au sunat în aproape toată Ucraina în timpul nopţii, au avut loc bombardamente la Cernigău, în regiunea Hmelniţki, mai multe rachete au fost doborâte deasupra Kievului”, a anunţat Vadim Denisenko, consilier al Ministerului de Interne ucrainean, citat de agenţia Interfax-Ukraina.

„Putem chiar spune că unele unităţi şi echipamente (ruseşti) intră pe teritoriul Belarusului. Aceasta este mai degrabă o rotaţie a trupelor pentru lingerea rănilor decât o suspendare reală a ostilităţilor”, a insistat el.

Guvernatorul Cernigăului, Viaceslav Ceaus, a declarat miercuri că nu a sesizat niciun respiro în ofensiva rusă, în pofida promisiunilor făcute de Moscova. „Oare noi chiar credem (această promisiune)? Evident că nu”, a scris Ceaus pe aplicaţia sa de Telegram, citat de Reuters.

„Scăderea activităţii militare în regiunea Cernigău a fost manifestată de către duşman prin bombardarea (oraşului) Nijîn, inclusiv pe cale aeriană, şi toată noaptea au lovit (oraşul) Cernigău”, a explicat el.

Totodată, oficiali ucraineni au anunţat că s-au înregistrat bombardamente în jurul capitalei Kiev şi al oraşului Cernigău miercuri dimineaţa, în pofida promisiunilor ruşilor de a-şi reduce operaţiunile militare. Totuşi, capitala în sine nu a fost bombardată în timpul nopţii, a declarat viceprimarul Kievului, Mikola Povoroznilk, la postul naţional de televiziune. „Noaptea a trecut în relativă linişte, în sunetul sirenelor şi al schimburilor de focuri de pe câmpurile de luptă din jurul oraşului, dar oraşul în sine nu a fost bombardat”, a precizat el.

Şi guvernatorul regiunii Hmelniţki (vest), Serhii Hamalîi, a anunţat miercuri că în cursul nopţii forţele ruse au lovit trei situri industriale. Guvernatorul ucrainean nu a dat detalii cu privire la ţinte, dar a spus că incendiile izbucnite au fost „localizate” şi că se fac verificări pentru a stabili dacă s-au înregistrat victime.

În fine, guvernatorul din Lugansk (est), Serghii Gaidai, a postat pe aplicaţia Telegram că zone rezidenţiale din oraşul Lisiceansk au fost bombardate de artilerie miercuri dimineaţa. „Mai multe clădiri înalte au fost avariate. Informaţiile privind victimele sunt verificate. Multe clădiri s-au prăbuşit. Serviciile de urgenţă încearcă să-i salveze pe cei care mai sunt în viaţă”, a transmis el, citat de Reuters.

În acelaşi timp, guvernatorul regiunii Doneţk (est), Pavlo Kirilenko, a declarat că forţele ruse bombardează aproape toate oraşele de-a lungul liniei de front ce separă teritoriul aflat sub controlul guvernului ucrainean de zonele controlate de separatiştii proruşi din această regiune. Kirilenko a avertizat la televiziunea de stat ucraineană că situaţia s-ar putea înrăutăţi pe măsură ce forţele ruse îşi concentrează eforturile pentru a ataca regiunea Doneţk.

Potrivit raportului de miercuri dimineaţă al Statului Major ucrainean, trupele ruse „încearcă să menţină frontierele capturate” şi nu realizează „acţiuni ofensive active”. De exemplu, în Sloviansk, oraş în regiunea Doneţk (est), „trupele ruse se regrupează şi se aprovizionează”, în timp ce continuă „atacurile aeriene şi cu rachete în Kreminna şi Mariupol”.

În apropiere de Novokarlivka şi Luhivske, la nord de Mariupol, „duşmanul continuă să amplaseze întăriri în interiorul poziţiilor capturate şi să creeze bariere de mine”, în regiunea Zaporojie continuă bombardamentele, iar în zonele operative de la Marea Neagră şi Marea Azov „nu s-au înregistrat schimbări semnificative”, potrivit Statului Major ucrainean.

Din Mariupol au fost evacuate peste 1.600 de persoane

Totodată, vicepremierul ucrainean Irina Vereşciuk a declarat că 1.665 de persoane au fost evacuate în ultimele ore din oraşul asediat Mariupol, din sudul Ucrainei, şi din alte localităţi din apropiere, graţie coridoarelor umanitare deschise de autorităţile de la Kiev.

„1.665 de persoane au fost evacuate din Mariupol şi din mai multe oraşe din regiunea Zaporojie de-a lungul celor trei coridoare umanitare agreate” cu ruşii, a explicat Vereşciuk, care a adăugat că evacuările au putut fi duse la bun sfârşit, cu autoturisme personale ale cetăţenilor.

Potrivit oficialului ucrainean, 936 de persoane au reuşit să iasă din Mariupol şi alte 729 din regiunea Zaporojie, „care include oraşele Berdiansk, Melitopol, Enerhodar, Polohi, Orihiv, Huliaipole şi Vasilivka”. În această ultimă localitate, trupele ruse au reuşit să blocheze mai multe coloane de autobuze şi camioane cu ajutoare umanitare, care în cele din urmă au fost trimise către alte oraşe, a mai spus Vereşciuk, care a menţionat că, potrivit datelor primăriei din Mariupol, circa 75.000 de locuitori ai oraşului au putut fi evacuaţi până acum către Zaporojie.

Oraşul-port Mariupol, care înainte de război avea o populaţie de circa jumătate de milion de locuitori, a fost una dintre cele mai greu lovite localităţi ucrainene, supusă atacurilor constante ale armatei ruse de la începutul invaziei, la 24 februarie. Acest oraş industrial, situat pe ţărmul Mării Azov, se află de săptămâni bune sub asediul trupelor ruse, iar puţinii oameni care au mai rămas aici, circa 160.000 de persoane, potrivit autorităţilor, nu au acces la apă, gaz sau încălzire.

#război Ucraina #Rusia #Ucraina

Au trecut mai bine de patru luni de la inaugurarea trecerii feroviare Cantemir–Fălciu, prezentată drept o nouă conexiune strategică între Republica Moldova și România. Pe teren însă, imaginea este cu totul alta. Șine ruginite, vegetație crescută între traverse și niciun tren care să fi traversat frontiera din 22 aprilie până în prezent, scrie bani.md.

Fotografiile realizate de reporterul BANI.MD la Fălciu arată o infrastructură care pare mai degrabă abandonată decât pregătită să preia un nou flux de mărfuri sau, în perspectivă, trenuri de pasageri. Rugina acoperă șinele, iar iarba și buruienile au crescut în interiorul căii ferate. Pe unele porțiuni, vegetația ajunge până la nivelul traverselor.

Imaginea contrastează cu așteptările create în primăvară, când trecerea feroviară Cantemir–Fălciu a fost inaugurată la 22 aprilie. De atunci însă, potrivit fotografiilor făcute de la fața locului de către jurnalistul BANI.MD, niciun tren marfar nu a traversat frontiera pe această rută.

Situația este cu atât mai surprinzătoare cu cât Republica Moldova se află chiar acum pe una dintre rutele alternative folosite pentru transportul cerealelor către România. Numai între 17 august și 5 septembrie, potrivit unei analize a economistului Iurie Rija, aproximativ 500 de vagoane încărcate cu grâu, orz și rapiță au circulat pe traseul Volcinețk–Bălți–Ungheni, cu destinația portul Constanța.

Asta înseamnă un flux de 15-20 de vagoane pe zi și un volum estimat la circa 35.000 de tone lunar. În timp ce trenurile cu cereale traversează țara spre România prin Ungheni, legătura Cantemir–Fălciu, care ar putea reprezenta o rută suplimentară peste Prut, rămâne fără trafic.

Fotografiile de la Fălciu spun poate cel mai simplu povestea celor patru luni. Suprafața de rulare a șinelor este brun-roșiatică și nu prezintă aspectul lucios caracteristic unei linii pe care roțile trenurilor circulă frecvent. Vegetația instalată între și în jurul traverselor întărește imaginea unei căi ferate foarte puțin sau deloc utilizate în ultima perioadă.

Și mai îndepărtată pare perspectiva transportului de pasageri. Ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea, declara anterior că nu există încă un program concret pentru lansarea trenurilor pe direcția Fălciu–Cantemir.

Pentru ca un tren din România să poată ajunge la Cantemir fără transbordarea pasagerilor sau schimbarea boghiurilor, Calea Ferată din Moldova trebuie să construiască un segment de câteva sute de metri de cale ferată îngemănată, care să permită circulația atât pe ecartamentul larg utilizat în Republica Moldova, cât și pe cel european.

„La etapa actuală nu există încă un program. Urmează ca Căile Ferate ale Republicii Moldova să construiască un segment de câteva sute de metri de cale ferată îngemănată, largă și europeană, astfel încât trenul Vaslui–Bârlad–Cantemir să poată circula fără transbordare sau schimbarea ecartamentului”, explica Bolea.

Lucrările ar urma să fie realizate pe parcursul anului 2026, iar abia ulterior ar urma discuții concrete cu partea română pentru introducerea unei curse de pasageri.

„Suntem în discuții cu Căile Ferate din România pentru a iniția această cursă, însă totul depinde de finalizarea acestui proiect”, spunea ministrul.

Între timp, contextul regional face existența unor rute feroviare suplimentare cu atât mai importantă. Atacurile rusești asupra infrastructurii portuare ucrainene au determinat Ucraina să-și diversifice din nou traseele de export. O parte din cereale este împinsă spre Polonia și porturile baltice, iar o altă parte tranzitează Republica Moldova spre România și Constanța.

Analiza lui Iurie Rija arată că actualele coridoare alternative funcționează mult sub capacitatea lor teoretică, însă rolul lor devine crucial atunci când transportul prin porturile ucrainene de la Marea Neagră este perturbat.

În acest tablou, Cantemir–Fălciu ar fi putut reprezenta încă o poartă feroviară dintre Republica Moldova și România. Deocamdată, însă, traficul real și promisiunile oficiale par să circule pe linii diferite.

La Fălciu nu se aud locomotive. Nu sunt garnituri cu cereale și nici trenurile de pasageri despre care vorbesc autoritățile. Sunt șine care traversează șoseaua, dispar printre buruieni și continuă spre Prut.

La peste patru luni de la inaugurare, rugina de pe șine rămâne cel mai vizibil „indicator de trafic” al noii treceri feroviare Cantemir–Fălciu.