Forțe impresionante de polițiști și agenți FBI îl caută în continuare pe principalul suspect în cazul asasinării lui Charlie Kirk, un cunoscut activist conservator și susținător fervent al președintelui Donald Trump. Autoritățile au oferit o recompensă de 10.000 de dolari pentru informații care ar putea duce la identificarea și capturarea atacatorului.

Poliția a făcut publice imagini cu o „persoană de interes” în acest caz și a cerut ajutorul cetățenilor pentru a o identifica. Până acum, anchetatorii au primit peste 130 de ponturi din partea populației.

La ceremonia de comemorare a victimelor atentatelor din 11 septembrie, Donald Trump a anunțat că îi va acorda lui Charlie Kirk, postum, Medalia Prezidențială a Libertății – cea mai înaltă distincție civilă din SUA.

Donald Trump: „Charlie a fost un gigant al generației sale, un campion al libertății și o sursă de inspirație pentru milioane de americani.”

Asasinatul, în detaliu

Incidentul s-a petrecut la Universitatea Utah, în timpul unui eveniment public. Suspectul, care pare a fi de vârsta unui student, ar fi ajuns în campus cu aproximativ 30 de minute înainte de crimă. Potrivit anchetatorilor, acesta a urcat pe acoperișul unei clădiri, de unde l-a împușcat mortal pe Kirk.

Beau Mason, comisar al Departamentului de Siguranță Publică din Utah: „Suspectul s-a integrat bine într-o instituție universitară. A sărit de pe acoperiș după atac și a fugit într-un cartier din apropiere. Am investigat acele zone și am discutat cu localnicii care dețin camere de supraveghere.”

Arma crimei, recuperată

Anchetatorii au recuperat arma care ar fi fost folosită în atac – o pușcă cu repetiție, de mare putere. Aceasta a fost găsită într-o zonă împădurită, pe traseul de fugă al atacatorului.

Robert Bohls, agent special FBI: „Credem că această armă este cea folosită în crimă. Analizăm în prezent mai multe indicii care ar putea duce la identificarea suspectului.”

Mobilul crimei, încă necunoscut

Motivul atacului rămâne neclar. Potrivit unor surse, pe armă și pe muniție au fost descoperite mai multe inscripții cu referințe culturale, al căror sens este investigat de anchetatori.

Charlie Kirk era o figură centrală în mișcarea conservatoare americană, considerat unul dintre liderii noii generații de activiști MAGA. Moartea sa a șocat comunitatea politică din Statele Unite și a declanșat o amplă investigație federală.

#atac #Charlie Kirk #Statele Unite

Viceprimarul Chișinăului Victor Pruteanu pune sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență, susținând că aceasta permite autorităților să adopte decizii într-un timp mai scurt, fără parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare obișnuite. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Potrivit lui Pruteanu, în condițiile în care guvernarea deține majoritatea parlamentară, deciziile pot fi adoptate prin procedurile legislative existente, fără a recurge la mecanisme specifice stării de urgență.

„De ce se face stare de urgență? Motivul este că Guvernul, în această perioadă, foarte repede ia decizii, fără ca să treacă toată procedura prin Parlament”, a declarat viceprimarul.

Pruteanu susține că, odată cu instituirea stării de urgență, procedurile și timpul necesar pentru adoptarea unor decizii sunt reduse.

„Atunci când există o stare de urgență, aceste proceduri devin automat mai puține. Putem lua decizii foarte rapid”, a afirmat acesta.

În același context, Pruteanu a criticat și declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind situația și procedurile de luare a deciziilor, afirmând că nu a identificat soluții concrete.

Precizăm că, Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.