Umbrela de securitate a Republicii Moldova: strategia de apărare, Europa și NATO

Europa redescoperă urgența propriei sale securități, iar Republica Moldova se află din nou în centrul atenției strategice a continentului. Avertismentul lansat de cancelarul german Friedrich Merz, potrivit căruia Rusia ar putea ataca alte state dacă Ucraina ar ceda, readuce în discuție vulnerabilitatea flancului estic și fragilul echilibru dintre neutralitate și apărare colectivă. În timp ce țara vecină poartă cea mai grea luptă pentru libertatea continentului, noi ne confruntăm cu o altă provocare: cum să ne apărăm eficient fără a renunța la statutul de neutralitate constituțională.

Friedrich Merz, cancelarul Germaniei, țară-membră NATO, a pledat în discursul susținut în Bundestag, camera inferioară a Parlamentului german, înaintea reuniunii Consiliului European de la Bruxelles, pentru o Europă mai puternică.

„Vizita (n.r. de la Casa Albă) nu a decurs așa cum a sperat Vladimir Zelenski. Dar arată și că noi, europenii, mai avem multe de făcut pentru a pune capăt acestui război din Ucraina cât mai repede posibil. Acest război s-ar putea încheia în 24 de ore, dacă Ucraina ar înceta luptele și ar ceda țara Rusiei. Dar atunci nu putem decât să presupunem că mâine va fi o altă țară atacată de Rusia. Ar putea fi Moldova, ar putea fi statele baltice. Chiar și aici, acasă, vedem în fiecare zi cum Rusia lansează atacuri cibernetice, cum Rusia este responsabilă de dezinformare și de alte multe lucruri”, a declarat el.

Amenințări și riscuri militare prevăzute în strategia militară a Republicii Moldova

Noua strategie militară adoptată la Chișinău recunoaște pentru prima dată, fără ambiguități, că Federația Rusă reprezintă una dintre principalele amenințări la adresa securității naționale. Este un pas de maturitate strategică, dar și o recunoaștere a realității regionale. În acest context, relația Republicii Moldova cu NATO capătă o importanță aparte, chiar și în absența unei intenții de aderare.

Potrivit expertului militar WatchDog.MD, Artur Leșcu, „cunoașterea riscului este doar primul pas – următorul trebuie să fie capacitatea reală de a asigura că acel pericol nu te va atinge. Este nevoie de o modernizare continuă a armatei, de echipamente moderne, de antrenamente regulate și de o infrastructură de apărare capabilă să răspundă rapid”.

Parteneriatul cu Alianța Nord-Atlantică, prin programe de instruire, modernizare și reziliență, devine o formă de protecție indirectă — o „umbrelă” care nu înlocuiește neutralitatea, dar o face credibilă. Totodată, cooperarea cu Uniunea Europeană în domeniul apărării și securității devine esențială pentru consolidarea unei arhitecturi de apărare regionale coerente, de la Marea Baltică până la Marea Neagră.

„Misiunea principală a Forțelor Armate, stabilită în conformitate cu Constituția Republicii Moldova, este de a asigura suveranitatea, independența, unitatea, integritatea teritorială și democrația constituțională a Republicii Moldova prin prevenirea, contracararea și anihilarea riscurilor, amenințărilor, vulnerabilităților și agresiunilor de natură militară. 19. Adițional, în conformitate cu Strategia securității naționale a Republicii Moldova, Strategia națională de apărare a Republicii Moldova pentru anii 2024- 2034, prevederile legislației din domeniul securității și apărării naționale, dar și cu angajamentele internaționale asumate de Republica Moldova, Forțele Armate au în calitate de misiuni inclusiv participarea la misiuni și operații internaționale, precum și acordarea sprijinului autorităților publice în situații de criză”, se subliniază în strategie.

În context, armata națională desfășoară până la sfârșitul lunii octombrie exercițiul „Joint Combined Exchange Training-2025” (JCET). La antrenamentele care se desfășoară în centrele de instruire militară de la noi participă și soldați din România, o altă țară-membră NATO. Scenariul include trageri cu armament de infanterie, exerciții de rezistență fizică și dezvoltare a aptitudinilor de comandă, precum și ședințe de pregătire medico-militară. De asemenea, participanții efectuează parașutări din categoria cu cord și în cădere liberă.

Europa și NATO – un front comun pentru securitate, nu două abordări paralele

Cancelarul german Friedrich Merz a mai subliniat prin nevoia unei Europe mai puternice — ceea ce, în contextul NATO, înseamnă o împărțire mai echitabilă a responsabilităților între SUA și Europa.

„Este absolut necesar ca statele europene să rămână într-o stare de vigilență și pregătire continuă pentru cele mai diverse scenarii de securitate. Și aici partenerii noștri occidentali au ce învăța de la noi. A te pregăti pentru un scenariu nu înseamnă că el se va realiza — dimpotrivă. Statele au obligația să se pregătească mereu pentru ce e mai rău, tocmai pentru a nu permite răului să se manifeste”, a mai remarcat expertul Artur Leșcu.

Înainte de noua întrevedere Vladimir Zelenski-Donald Trump, secretarul american al apărării, Pete Hegseth, a avertizat Moscova că Statele Unite și aliații lor vor „impune costuri Rusiei pentru agresiunea sa continuă”, dacă războiul din Ucraina nu se încheie. Tot Hegseth a făcut apel la aliații NATO să crească cheltuielile pentru achiziționarea de arme americane destinate țării vecine.

Miniștrii apărării din statele membre NATO au reafirmat sprijinul lor ferm pentru Ucraina, inclusiv în cadrul reuniunii Consiliului NATO–Ucraina, la care au participat ministrul ucrainean al Apărării, Denis Șmihal, și Înaltul Reprezentant al UE, Kaja Kallas, precum și ulterior, în cadrul Grupului de Contact pentru Apărarea Ucrainei. Vorbind la finalul reuniunii, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că Alianța dispune de sprijinul necesar din partea statelor membre pentru finanțarea programului PURL (Prioritized Ukraine Requirements List), prin care aliații vor plăti pentru livrările de armament și echipamente americane destinate Ucrainei. Șase țări – Germania, Canada, Țările de Jos, Suedia, Danemarca și Norvegia – au contribuit deja cu primele două miliarde de dolari, iar alte state s-au angajat să se alăture programului, ceea ce arată „un flux stabil de sprijin defensiv finanțat colectiv”.

Umbrela NATO nu se extinde oficial asupra Republicii Moldova, dar principiile ei – solidaritatea, interoperabilitatea și descurajarea agresiunii – pot deveni un ghid pentru autoritățile Chișinău. Într-o lume în care războiul nu mai respectă granițele, Republica Moldova are nevoie nu doar de o strategie, ci de o viziune: cum să transforme fragilitatea geografică într-un argument al cooperării și pregătirii continue.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#NATO #Republica Moldova

După ce s-au condus de regulamente, ghiduri și recomandări, medicii moldoveni au acum protocoale clinice standard de îngrijiri în sarcină, naștere și lăuzie. Ministerul Sănătății a aprobat trei documente care vor asigura servicii medicale de calitate acordate femeilor gravide, parturientelor și lăuzelor conform recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății. Mai mult, protocoale promit o experiență pozitivă fiecărei femei care va rămâne însărcinată.

Virginia Șalaru, conferențiară la Catedra de medicină de familie a USMF „N. Testemițanu”, a afirmat în cadrul emisiunii „Consens Național” de la RLIVE TV, că protocoalele reglementează activitatea medicilor în îngrijirea femeilor gravide, parturientelor și a lăuzelor.

„Standardele anterioare erau foarte medicale și se orientau strict pe numărul de vizite, pe procedurile care trebuie efectuate și analizele care trebuie colectate. Protocoalele actuale țin de o abordare biopsihosocială și au inclus expres problemele de sănătate mentală care sunt frecvente în populație, includ aspecte ce țin de violența domestică, de consumul de substanțe nocive, cum este fumatul sau alcoolul, care în standardele anterioare se limitau la consemnarea prezenței factorilor de risc și nu ofereau soluții pentru aceste probleme la gravide”, a concretizat Virginia Șalaru.

Prezent la emisiunea „Consens Național”, Iurie Dondiuc, președintele Comisiei obstetrică și ginecologie a Ministerului Sănătății, a menționat că dincolo de activități strict medicale care se referă la diagnostic, proceduri și tratament, protocoalele pun accentul pe informarea gravidelor. Potrivit lui, numai o femeie instruită corect poate aprecia dacă sarcina și nașterea au fost o experiență pozitivă.

„În aceste protocoale sunt foarte multe recomandări și activități care trebuie să fie realizate de către prestatorii de servicii medicale față de femei ca ele să acumuleze deprindere, să aibă mai multe abilități, să acumuleze experiență, să cunoască semnele de pericol și procesele care se petrec în organismul matern pe parcursul sarcinii. Aceasta implică și membrii familiei și în primul rând soțul. Toate deciziile trebuie să fie luate în comun cu femeia gravidă pentru ca ea să înțeleagă și să evalueze corect experiența sa la diferite etape ale sarcinii”, a adăugat Iurie Dondiuc.

Din cauza crizei demografice prin care trece Republica Moldova, medicii de familie au la evidență mai puține gravide, dar mai multe sarcini cu probleme de sănătate. Patru din zece sarcini de astăzi fac parte din grupul cu risc moderat sau sporit. Aceasta se explică prin vârsta femeilor gravide, existența unor maladii cronice, grupuri social dezavantajate cu condiții precare de viață sau cu deprinderi nocive. Starea de sănătate a gravidelor pune presiune pe medicii de familie din regiuni, care acoperă o populație de câteva ori mai mare decât prevăd normele stabilite.