Cei 432 de metri de frontieră de la portul Giurgiulești au fost obținuți cu multă dificultate de Republica Moldova, de la partea ucraineană, de aceea ar trebui să fie făcută o diferență în gestionarea terenurilor de pe teritoriul Zonelor Economice Libere: de la Chișinău, Bălți, Strășeni și a celor de la portul Giurgiulești. Declarația a fost făcută de deputat Iurie Reniță și a fost expusă în cadrul emisiunii „Secretele Puterii” de la Jurnal TV.

Totodată, Iurie Reniță a menționat că este un „infantilism legislativ” să creezi un proiect de lege în care să pui în aceeași oală ZEL-urile și porțiunea de frontieră de la Girgiulești.

„În 1992 – 93 am făcut parte dintr-o comisie care cu mult greu a obținut cele 432 de metri de la ucraineni ca astăzi să punem în aceeași oală această Zonă Economică Liberă, ca și pe cea de la Chișinău, Bălți, Strășeni. Ar trebui să existe o diferență și o abordare diferită, e frontiera de stat și intră în vigoare mai multe legi, inclusiv cea a frontierei de stat. Mă întreb unde este CNA-ul și alte instituții care sunt obligate să dea avize, să atenționeze care sunt riscurile la frontieră. Când e vorba de un port strategic, ca și Aeroportul, dacă am fi un stat cu instituții funcționale n-ar exista aceste pericole că le oferi unor firme private. Suntem un stat atât de fragil și dacă mai oferi aceste condiții foarte facilitare unor agenti mai mult decât suspecți trebuie să punem pe tapet și să discutăm ce înseamnă să deții monopol la frontieră și să fii în continuare influențat de Plahotniuc și de adepții lui care au mai rămas aici”, a spus Iurie Reniță.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Mihai Popșoi, vicepreședintele Parlamentului, a menționat că este o mare confuzie cu acest proiect de lege, dar confuzia e din 2019 când a fost introdus în Codul civil noțiunea de superficii și au obținut dreptul de a construi inclusiv cei din ZEL, dar în 2020 o altă prevedere stipula că cei care aveau terenuri în chirie trebuia să ceară permisiunea proprietarilor pentru a construi, deși conform dreptului de superficii automat primesc dreptul de a construi.

„Colegii au venit cu acest proiect de lege pentru a elimina această confuzie. Dar pentru a elimina orice dubii și speculații proiectul respectiv va fi examinat la toamnă”, a mai spus Mihai Popșoi.

Amintim că pe 21 iulie a fost votat în prima lectură un proiect de lege, promovat de deputatul Radu Marian care vine să ofere companiilor din Zone Economice Libere care au primit deja drept de construcție de la proprietarul terenului (dreptul de superficie, introdus în Codul Civil în 2019), să poată solicita acte permisive, certificate de urbanism etc., pentru ca acestea să poată construi obiecte industriale. Însă există o altă prevedere din lege, apărută în 2020, care stabilește că doar proprietarul terenului poate solicita acte permisive, nu și cel care are drept de construcție. Potrivit lui Radu Marian, în cazul dat apare o disonanță pe care proiectul respectiv ar încerca să o rezolve. Mai mulți experți însă au menționat că prin modificarea legii cu privire la Zonele Economice Libere, se oferă dreptul de concesiune a terenului pe care sunt amplasate construcțiile agenților economici rezidenți. În cazul dat beneficiarul legii este compania Trans-Oil, în condițiile în care, potrivit datelor cadastrale disponibile, cea mai mare parte a zonei portuare deja este ocupată de clădiri și structuri ale companiilor grupului Trans-Oil.

Uzina Metalurgică de la Rîbnița investește 28 de milioane de dolari în ecologizarea procesului de producție

#Iurie Reniță #Mihai Popșoi

Comisia Europeană a anunțat joi că a decis să amâne cu cel puțin un an implementarea oricărei legislații naționale care vizează interzicerea accesului minorilor la rețelele de socializare, o măsură menită să prevină duplicarea cu normele europene aflate în prezent în discuție, transmite AFP, transmite Agerpres.

Această decizie a fost luată după ce Austria a notificat Bruxelles-ul cu privire la intenția sa de a interzice accesul minorilor la rețelele de socializare. Alte state membre iau în considerare și ele legislația pe această temă, iar Comisia dorește să evite o proliferare a acestor legi înainte de adoptarea unor norme comune.

„Toți copiii din UE merită același nivel de siguranță online”, a declarat joi un purtător de cuvânt al Comisiei, subliniind că obiectivul a fost „o abordare armonizată” în întreaga Europă.

Proiectul de lege privind protecția copiilor online, „Legea copiilor”, propus la mijlocul lunii septembrie de Comisie, trebuie încă aprobat, în aceiași termeni, de Parlamentul European și de cele 27 de state membre.

Între timp, Comisia Europeană dorește să evite o „fragmentare” a pieței unice a UE. „Dacă procedați astfel, ajungeți să aveți grupe de vârstă diferite, legi diferite în diferite state membre”, iar reglementările devin ‘imposibil de aplicat”, a explicat purtătorul de cuvânt Thomas Regnier.

Dependența de ecrane, hărțuirea, lipsa somnului, tulburările de alimentație, ca să nu mai vorbim de hărțuirea sexuală: minorii sunt expuși la numeroase riscuri online. Drept urmare, presiunea politică crește din toate părțile pentru o mai bună protejare a copiilor și adolescenților din UE, iar inițiativele se înmulțesc la nivel național.

În Franța, legea care interzice rețelele de socializare pentru cei sub 15 ani, aprobată în această vară de Parlament, a fost anulată de cea mai înaltă instanță, Consiliul Constituțional, în numele libertății de exprimare.

Președintele Emmanuel Macron a promis o nouă lege „robustă din punct de vedere juridic” până în primăvara anului 2027. Nu este sigur că această nouă lege va fi afectată de înghețarea de un an, deoarece Parisul a notificat Bruxelles-ul înainte de mijlocul lunii septembrie și de prezentarea „Legii copiilor”, mai notează AFP.