Curs valutar
  • EUR
    20.1267
    0%
  • USD
    18.3070
    0%
  • RUB
    0.2236
    0%
  • RON
    3.7650
    0%
  • UAH
    0.4063
    0%

Toate știrile

22 noiembrie 2026

Ursula von der Leyen, care vrea un nou mandat la șefia Comisiei Europene, susţine ideea unui comisar pentru Apărare

15 Feb. 2024, 17:25
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Elena Putregai
15 Feb. 2024, 17:25 // Actualitate //  Elena Putregai

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, este favorabilă numirii unui comisar european pentru apărare, a declarat joi o purtătoare de cuvânt a instituţiei, într-un moment în care Uniunea Europeană (UE) îşi întăreşte capacităţile militare în faţa războiului Rusiei împotriva Ucrainei, informează AFP.

“Şeful acestei Comisii va decide componenţa colegiului (comisarilor) şi rolurile specifice” ce urmează a fi distribuite, a amintit în timpul unei conferinţe de presă o purtătoare de cuvânt a executivului european.

Un nou Colegiu al Comisiei Europene – care va avea, ca şi cel actual, 27 de membri, câte unul pe stat – va fi formată după alegerile din iunie ce vor reînnoi Parlamentul European pentru mandatul 2024-2029.

“Ce pot spune este că preşedinta von der Leyen este favorabilă, foarte favorabilă acestei idei” de a avea un comisar dedicat apărării, un post specific neexistând la ora actuală, a adăugat purtătoarea de cuvânt, precizând că este vorba “doar de un comentariu din partea sa”.

Potrivit unui responsabil al Uniunii Creștin-Democrate din Germania, partidul șefei CE, Ursula von der Leyen ar putea anunţa luni, 19 februarie, dacă va candida pentru un al doilea mandat, într-un context în care termenul limită pentru depunerea candidaturilor la nivelul Partidului Popular European este data de 21 februarie, în vederea Congresului PPE de la București din 6-7 martie.

De altfel, o variantă de lucru a manifestului PPE pentru alegerile europene consultată de presă relevă că popularii europeni ar fi în favoarea creării acestei poziții. În prezent

Comisarul pentru piaţa internă, Thierry Breton, este în prezent însărcinat cu industriile de apărare, pe care el încearcă să le întărească după declanşarea ofensivei ruse împotriva Ucrainei. Pe de altă parte, un rol de vicepreședinte al Comisiei Europene este asigurat de Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate, în persoana lui Josep Borrell, cel care prezidează reuniunile miniștrilor de externe și ai apărării din țările UE și și șeful Agenției Europene pentru Apărare.

Afirmaţiile fostului preşedinte american Donald Trump, care a evocat posibilitatea de a nu mai apăra statele din NATO care nu investesc suficient în apărarea lor, au relansat de asemenea în ultimele zile dezbaterea asupra unei întăriri a “autonomiei strategice” a Uniunii Europene.

Trump, care încearcă să fie reales, a stârnit indignare în rândul partenerilor occidentali după ce a sugerat că Statele Unite ar putea să nu-i protejeze pe aliații NATO care nu cheltuiesc suficient pentru apărare de o potențială invazie rusă.

Aceste afirmații au declanșat o serie de reacții în Europa.

Președintele Consiliului European Charles Michel a apărat “Alianța Transatlantică” în fața “declarațiilor nesăbuite” ale lui Trump privind solidaritatea articolului 5, subliniind că UE trebuie să își dezvolte urgent autonomia strategică.

Șeful diplomației europene, Josep Borrell, a reacționat subliniind că NATO nu poate fi o “alianţă a la carte” a cărei funcționare să depindă de “starea de spirit” a liderului SUA. “Ea există sau nu există”, a atenționat Borrell.

Declarațiile lui Trump s-au lovit și de un front unit al Triunghiului de la Weimar, format din Franța, Germania și Polonia.

Nimeni nu ar trebui să facă comerț sau să se joace cu securitatea Europei, a apreciat și cancelarul german Olaf Scholz, luni, la Berlin, într-o conferință de presă cu premierul polonez Donald Tusk. “Filosofia UE și a NATO” este “toți pentru unul și unul pentru toți!”, i-a răspuns Tusk lui Trump, de la Paris, în vreme ce președintele Emmanuel Macron a pledat pentru un pilon european al Alianței Nord-Atlantice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

22 Nov. 2026, 15:48
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
22 Nov. 2026, 15:48 // Slider //  Ana Panaguța

Opt din zece femei care sunt scoase din locuințele abuzatorilor și ajung în centrele de plasament se întorc, după o perioadă scurtă, înapoi acasă. Principalele motive sunt lipsa unei locuințe proprii și dependența financiară de partener, susține Doina Gherman, vicepreședintă a Parlamentului și vicepreședintă a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS). Declarațiile au fost făcute în cadrul podcastului „Cu sens”.

„Nu au un loc de trai de sine stătător și sunt dependente financiar 100% de partenerul lor de viață. Din aceste două cauze, 80% dintre femei pur și simplu renunță la ajutorul pe care îl oferă statul și se întorc sub același acoperiș cu propriul abuzator”, a declarat Doina Gherman.

Deputata avertizează că revenirea în locuința agresorului poate agrava situația victimelor, întrucât comportamentul abuziv devine și mai violent.

„După asta, lucrurile evident că se înrăutățesc. Abuzatorul devine și mai agresiv”, a menționat aceasta.

Pentru a preveni asemenea situații, autoritățile își propun să ofere victimelor locuințe sociale în care acestea să poată trăi împreună cu copiii, să-și găsească un loc de muncă și să-și reconstruiască viața independent de agresor.

„Viziunea noastră pentru perioada imediat următoare este de a oferi case sociale pentru aceste femei, loc de trai. Femeia, împreună cu copiii, poate locui acolo, își poate căuta un loc de muncă și își poate continua activitatea zilnică”, a explicat Doina Gherman.

Potrivit acesteia, un asemenea program este deja în implementare în trei raioane, unde sunt prevăzute câte 40-50 de locuințe sociale.

Gherman a precizat că inițiativa este parte a Planului de Creștere Economică, finanțat prin pachetul de sprijin de 1,9 miliarde de euro destinat Republicii Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!