Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii la data de 5 aprilie au fost depistate 10 cazuri de hepatită acută severă de etiologie necunoscută la copii cu vârsta de sub 10 ani din centrul Scoţiei. Afectează în principal copiii cu vârsta de sub 10 ani şi se manifestă prin simptome precum icter, diaree, vărsături şi dureri abdominale. Am discutat cu medicul pediatru Tatiana Alsaliem, pentru a afla cum se manifestă această boală dar și la ce trebuie să atragă atenție părinții.
Viruşii obişnuiţi care provoacă hepatita virală acută (A-E) nu au fost detectaţi în niciunul dintre cazuri, potrivit Centrului European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC) şi OMS. aliem.
„Hepatita este o inflamație acută sau cronică a ficatului. Cele mai răspândite cauze ale hepatitei sunt virusurile hepatice A, B, C, mai puțin D și E. La copii, hepatita mai poate fi provocată de virusul Epstein Barr (mononucleoza infecțioasă), varicela, cytomegalovirus, virusul herpetic. Iar, în unele cazuri rare cauza hepatitei la copii poate fi o infecție bacteriană, intoxicație severă, traumatism sau o boală genetică”, potrivit medicului pediatru.
Originea acestor inflamaţii hepatice severe rămâne necunoscută. Majoritatea cazurilor au fost raportate în Europa, iniţial în Regatul Unit. Medicul pediatru susține că la copii, hepatita în stadiul incipient se poate manifesta asemănător gripei.
„Cu febră, stare de rău general, dureri musculare, scăderea poftei de mâncare. Peste câteva zile, pe lângă aceste simptome mai apar greața, voma, diareea, icterul (îngălbenirea) pielii și a ochilor, scaunul acolic (fără culoare, alb-pal), urina hipercromă (întunecată la culoare). Părinții trebuie să se adreseze la medic imediat ce observă la copil semne generale de intoxicație – vomă, diaree, febră, stare de rău general, de asemenea dacă copilul s-a îngălbenit, urina a devenit întunecată la culoare, iar scaunul este decolorat”, a spus medicul pediatru.
Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!
Calea de de transmitere a virusurilor care provoacă hepatita este de obicei digestivă, fecal-orală. Iar, pentru a preveni îmbolnăvirea Tatiana Alsaliem vine cu câteva recomandări pentru părinți.
„Recomand să fie respectate măsuri corespunzătoare de igienă, spălarea cât mai frecventă pe mâini, evitatarea aglomerației, utilizarea alimentelor și a apei din surse sigure, evitarea înghițirii apei din bazin în timpul înnotului. Una dintre cele mai sigure metode de protecție împotriva virusului hepatic B este vaccinarea, care se efectuiază copilului în primele 24 ore de la naștere, ulterior – la 2, 4 și 6 luni de viață. Mai există și vaccin împotriva hep. A, care poate fi efectuat la dorință în anumite circumstanțe”, adaugă Tatiana Alsaliem.
Diagnosticarea hepatitei de cauză necunoscută se realizează la momentul actual prin examinarea transaminazelor hepatice TGO/TGP cu valori > 500UI/L, alături de analize care să excludă prezența virusurilor hepatitice: A, B, C, D și E. Tratamentul hepatitei “misterioase” este unul simptomatic, hepatoprotector și de dezintoxicare, bazându-se pe respectarea unei diete alimentare stricte, informează medicul pediatru.
„Prin testele de laborator (analiza de sânge) se va urmări prezența anticorpilor specifici. Aceste analize se pot face atunci când există suspiciuni, spre exemplu: persoana a intrat în contact cu un pacient infectat sau au apărut simptome ale bolii – greață, vomă, lipsa poftei de mâncare, oboseală, dureri musculare, icter, urina de culoare închisă, scaune decolorate. Mai predispuși să facă hepatită sunt în general toți copiii, cu predominanță acei care nu respectă măsurile de igienă și au obișnuința de a pune mâna murdară la gură. De asemenea, un risc sporit îl au copiii născuți de la mame purtătoare de unele virusuri hepatice sau micuții ce suportă frecvent intervenții chirurgicale sau dentare”, a mai spus medicul pediatru.
Hepatita acută de origine necunoscută – ce se știe în prezent?
Primele cazuri de hepatită acută de etiologie necunoscută au apărut în Marea Britanie la sfirșitul lunii aprilie, raspândindu-se foarte rapid și în alte țări.
„Testele de laborator efectuate au exclus prezența virusurilor hepatitice A, B, C, D, E. De asemenea, au fost analizate și alte cauze infecțioase, adenovirusul și SARS-CoV-2 fiind printre agenții patogeni găsiți în majoritatea cazurilor. În Anglia – 75% și în Scoția – 50% dintre cazurile de hepatită acută, s-a depistat prezența adenovirusului, mai exact a tulpinii F41”, adaugă Tatiana Alsaliem.
Conform experților în sănătate publică, creșterea numărului de cazuri a fost relativ lentă, însă este așteptată creșterea în continuare a numărului de ca