12 ani de la evenimentele tragice din 7 aprilie – sute de persoane maltratate, reținute și bătute cu cruzime. Nici până în ziua de azi nu au fost pedepsite persoanele vinovate, susține PROMO-LEX într-un comunicat de presă.

Mai multe organizații din Moldova consideră cazul „7 aprilie 2009” unul EȘUAT. Toate persoanele cu funcție de răspundere au fost achitate sau scoase de sub urmărire penală. Toți torționarii au scăpat basma curată.

Procuratura a înregistrat și examinat 108 sesizări cu privire la infracțiuni comise de factori de decizie și ofițeri de poliție pentru abuzurile comise. În 31 de cazuri procurorii s-au autosesizat din materiale apărute în presă sau din declarații. În 71 de cazuri au fost pornite dosare penale, dintre care, 42 pentru tortură și 19 pentru exces de putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu.

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a condamnat Moldova în 8 cauze, cu referire la dosarul 7 aprilie 2009, iar alte peste 40 de cereri sunt în curs de examinare.

Organizațiile semnatare sunt îngrijorate că după 11 ani de la evenimentele din aprilie 2009, persoanele cu funcții de răspundere au continuat să dețină funcții de conducere în cadrul diferitor instituții pentru că au beneficiat de impunitate sau au fost achitate de către instanțele de judecată. Unii dintre aceștia au fost promovați sau activează în alte instituții de stat în funcții la fel de înalte.

Potrivit Asociației Promo-LEX, organele de urmărire penală și ale procuraturii nu au depus eforturile necesare pentru aducerea în fața justiției a celor responsabili, iar ca efect instanțele de judecată nu i-au condamnat din varii motive.

Organizațiile semnatare condamnă inacțiunea statului de a deferi justiției vinovații de comiterea actelor de tortură și relelor tratamente din cadrul evenimentelor din aprilie 2009 și ignorarea constantă a victimelor torturii.

E regretabil faptul că sute de victime ale torturii și rudele lor apropiate au rămas traumatizate pe viață și nu au primit nici un suport real din partea statului, cu excepția unor compensații bănești, incomparabil de mici față de prejudiciul cauzat. Legea nr. 137 (2017), cu privire la reabilitarea victimelor infracțiunilor este ineficientă, fără mecanisme de implementare, iar Comentariul General nr. 3 (2012) al Comitetului ONU împotriva torturii la art. 14 al Convenției ONU împotriva torturii a fost și este ignorat în continuare.

Este inadmisibil ca multiplele obligațiuni internaționale ale Republicii Moldova în vederea „toleranței zero” față de tortură rămân a fi neonorate până în prezent. Multiplele recomandări adresate Guvernului Republicii Moldova de către instituțiile specializate ale Organizației Națiunilor Unite, Consiliului Europei, OSCE, ș.a. au fost practic ignorate. Organizațiile semnatare amintesc autorităților că într-un stat de drept justiția este o prioritate. Autoritățile trebuie să-și îndeplinească obligațiile dictate de documentele internaționale în domeniul drepturilor omului pe care le-au semnat, dar și cele naționale menite să asigure tuturor persoanelor drepturi egale.

Dosarul 7 APRILIE 2009 a fost ignorat până în acest moment de toate guvernările și poate crea precedente periculoase!

Astfel, se solicită autorităților Republicii Moldova următoarele:

Să nu accepte și să nu tolereze impunitatea. Tortura și relele tratamente nu au termen de prescripție pentru societate, dacă ne dorim să construim un stat democratic cu instituții puternice.
să PUBLICE informația privind funcționarii publici asupra cărora planează suspiciuni și alegații cu privire la implicarea în actele tortură și rele tratamente comise în legătură cu evenimentele din aprilie 2009. Tortura sau acuzațiile de tortură constituie o infracțiune gravă, incompatibilă cu orice funcție publică.
să demonstreze aplicarea în practică a PRINCIPIULUI toleranței „zero” față de tortură! Nu mai acceptăm declarații goale, care rămân doar pe hârtie!
Să IMBUNĂTĂȚEASCĂ legislația și să ia măsuri instituționale necesare pentru eradicarea fenomenului torturii, tratamentului inuman sau degradant și neadmiterea impunității.
să depună eforturi pentru a asigura victimele torturii cu dreptul la Reabilitare. Faceți ca acest drept să devină o realitate! Sunt necesare crearea condițiilor pentru reabilitarea efectivă și eficientă a victimelor torturii, cu respectarea prevederilor Comentariului General nr. 3 al Comitetului ONU împotriva torturii la art. 14 al Convenției ONU.
să prezinte Scuze publice din partea conducerii Republicii Moldova, față de fiecare cetățean, care a suferit direct sau indirect în timpul evenimentelor dramatice și ilegale din aprilie 2009.

Partenerilor de dezvoltare, în special Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, Uniunea Europeană și Organizația Națiunilor unite, să evalueze nivelul implementarea Rezoluțiilor și recomandările formulate pentru asigurarea unei investigații eficiente, aducerea în fața justiției a celor responsabili și neadmiterea impunității. Nu în ultimul rând, să se asigure că Guvernului Republicii demonstrează angajamentul său real pentru statul de drept și drepturile omului, inclusiv prin consolidarea mecanismelor naționale de prevenire a torturii și a altor trata-mente sau pedepse crude, inumane sau degradante.

Organizațiile semnatare (lista pentru semnare este deschisă)

Amnesty International Moldova

Asociația Promo-LEX

Centrul de Reabilitare a Victimelor Torturii „Memoria”

Centrul de Resurse Juridice din Moldova

#7 aprilie 2009 #eveniment tragic #organizatii

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.