Anunțul edilului Capitalei, Ion Ceban, precum că până în luna aprilie 2022 va fi instituit moratoriu pe construcțiile noi în zona istorică din Chișinău, l-a nemulțumit pe un fost consilier PAS, în prezent deputat în Parlamentul Republicii Moldova.

Într-un briefing de presă, Vasile Grădinaru i-a recomandat lui Ceban să-și schimbe profesia și să nu mai manipuleze opinia publică, întrucât un proiect de decizie asemnător a fost supus votului în CMC încă în luna aprilie, iar socialiștii l-ar fi blocat intenționat.

„Astăzi dimineață l-am văzut pe showmen-ul Ion Ceban, pe un șantier pe care făcea live în care povestea că el va cere autorităților centrale să ia măsuri, să modifice legislația, astfel încât să nu aibă loc aceste construcții ilegale. De asemenea, tot el ne povestea că va cere Consiliului Municipal Chișinău moratoriu pe construcțiile din nucleul istoric. Vreau să-l întreb pe domnul primar: Domnule primar, până acum unde ai fost? Unde erați în momentul în care eu cu colegii mei am elaborat împreună cu societatea civilă un proiecte de decizie pentru aplicarea moratorului în construcții pe nucleul istoric? Dvs. împreună cu consilierii socialiști ați blocat acest lucru, acest document în câteva rânduri”, a declarat deputatul PAS.

Mai mult, Grădinaru susține că primarul general al Capitalei, de comun cu consilierii socialiștii se fac vinovați de dezmățul din domeniul construcțiilor în Chișinău.

„De ce ați elaborat și votat acea decizie criminală, prin care ați permis construcțiile în nucleul istoric? Decizie care a pus bazele distrugerii nucleului istoric. Aceste întrebări o să rămână retorice, pentru că domnul Ceban știe să facă live-uri și atât. În loc să facă regulă în oraș, el face live-uri. Domnule primar cred că ai încurcat profesia”, a conchis Grădinaru.

Deputatul a anunțat că a înregistrat, în acest sens, astăzi un proiect de lege la secretariatul Parlamentului prin care se vrea modificarea codului administrativ.

Proiectul de lege prevede includerea și înăsprirea pedepsele penale pentru următoarele acțiuni: ocuparea ilegală a terenului public; eliberarea de acte permisive ilegale; elaborarea, avizarea sau aprobarea proiectelor în construcții, ce încalcă normativele în domeniu; distrugerea sau deteriorarea monumentelor istorice.

Amintim că, într-o intervenție live pe Facebook, edilul Capitalei a anunțat că a instituit moratoriu în construcții până în data de 1 aprilie 2022. Mai exact, până la definitivarea planului urbanistic zonal.

Ceban susține că a luat această decizie după ce a văzut că în locul unui monument arhitectural de pe strada Dosoftei, intersecție cu strada Lazo ar urma să apară un bloc cu 13 etaje.

Edilul susține că în trecut s-ar fi eliberat o autorizație pentru reabilitarea fațadei monumentului și nicidecum pentru dărămarea acestuia.

La final, Ion Ceban a anunțat că solicită o întrevedere cu ministrul Culturii, Sergiu Prodan pentru a discuta despre centrul istoric al Chișinăului, dar și despre acțiunile de mai departe pentru a apăra patrimoniul național.

#Ion Ceban #PAS #primarie #Vasile Gradinaru

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze urgent capacitatea de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-un context în care incendiile forestiere, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și pot lovi simultan mai multe țări. Bruxelles-ul vrea să pună mai mult accent pe anticiparea crizelor, însă finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne o provocare, scrie Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate, în care dezastrele naturale sunt tot mai frecvente, mai severe și pot afecta simultan mai multe regiuni.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat von der Leyen luni, în timpul unei vizite la Centrul European de Intervenție în Situații de Urgență, o unitate din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei Europene.

Șefa executivului comunitar a subliniat că natura situațiilor de urgență se schimbă, pe măsură ce schimbările climatice favorizează fenomene meteorologice extreme tot mai imprevizibile. În același timp, crizele se pot suprapune și pot depăși capacitatea de intervenție a unei singure țări. Comisia Europeană vrea, prin urmare, să mute accentul de la reacția la dezastre către prevenirea și anticiparea acestora.

Von der Leyen a evidențiat amploarea operațiunilor europene de combatere a incendiilor forestiere din această vară. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii forestiere începând din aprilie.

Aproape 800 de pompieri au fost prepoziționați în zone cu risc ridicat, iar echipe din 25 de țări au fost mobilizate pe parcursul verii. Începând din luna mai, Europa s-a confruntat cu patru valuri de căldură.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate în această vară din cauza incendiilor forestiere.

„Avem o strategie bună, dar trebuie să intensificăm eforturile, deoarece schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja înăuntru. Sunt în Europa; din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a afirmat Lahbib.

Peste 600.000 de hectare au ars

Potrivit Comisiei Europene, în acest an au ars peste 600.000 de hectare în Uniunea Europeană, mai mult decât dublul mediei pe termen lung din ultimele două decenii.

În acest context, von der Leyen susține că simpla mobilizare a resurselor după izbucnirea unui incendiu, a unei inundații sau după producerea unui alt dezastru nu mai este suficientă.

UE vrea ca experiența acumulată în timpul fiecărei crize să fie folosită pentru îmbunătățirea pregătirii și pentru reducerea timpului de reacție la următoarea situație de urgență.

Problema este însă finanțarea. Guvernele europene sunt deja presate să reducă cheltuielile, iar discuțiile privind viitorul buget pe termen lung al UE adâncesc tensiunile. Mai multe state, printre care Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, susțin reducerea bugetului propus pentru perioada 2027–2034.

Comisarul european pentru acțiuni climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare, dar a argumentat că investițiile în prevenție sunt mai puțin costisitoare decât reconstrucția după producerea dezastrelor.

„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor inițiale este mult mai ieftină decât a fi pur și simplu lovit de incendii, de inundații și apoi a plăti pentru daune. Asta este pur și simplu mult mai costisitor”, a declarat Hoekstra.

De la dezastre naturale la amenințări hibride

Strategia europeană de protecție civilă se schimbă și dintr-un alt motiv: autoritățile trebuie să fie pregătite nu doar pentru dezastre naturale izolate, ci și pentru crize multiple care se desfășoară în același timp.

Inundațiile, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme se pot suprapune cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj asupra infrastructurilor critice sau perturbări ale sistemelor energetice și sanitare. Astfel de amenințări „hibride” pot afecta grav viața de zi cu zi fără să semene cu un atac militar convențional.

În acest context, comisarii europeni din statele de pe flancul estic i-au cerut recent Ursulei von der Leyen să ia măsuri urgente în fața amenințărilor rusești tot mai mari la adresa statelor baltice, inclusiv prin numirea unui coordonator de nivel înalt pentru regiune.

În martie 2025, Hadja Lahbib avertiza deja asupra necesității unei coordonări europene mai bune, a unor rezerve de urgență și a unei populații mai reziliente.

Una dintre măsurile propuse vizează pregătirea gospodăriilor pentru situații de criză, astfel încât oamenii să poată face față pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore.

Pentru Bruxelles, provocarea următorilor ani nu mai este doar capacitatea de a interveni după producerea unui dezastru, ci și aceea de a anticipa crizele, de a limita efectele lor și de a se asigura că Europa poate face față unor situații de urgență care se produc simultan în mai multe locuri.