Cetățenia rusă este o momeală, iar Vladimir Putin vrea să suplinească lipsa militarilor de pe front, susține Igor Grosu, după ce s-a anunțat simplificarea procedurilor pentru locuitorii din stânga Nistrului. Președintele Parlamentului a calificat declarațiile lui Vadim Krasnoselski precum că administrația de la Chișinău nu ar acorda sau ar retrage cetățenia sunt „povești cu zmei”.

Oficialul a punctat că majoritatea cetățenilor din stânga Nistrului sunt documentați de către autoritățile constituționale, dețin acte românești, bulgare și rusești.

„Nu vă lăsați păcăliți de un dictator. N-are el treabă cu voi. El vrea, pur și simplu, să suplinească ceea ce îi lipsește pe front. Vedeți câte pierderi. Câți răniți. Pline spitalele din Rusia. Plus, este o mișcare electorală, în contextul așa numitor alegeri”, a spus Igor Grosu jurnaliștilor.

Președintele rus Vladimir Putin a promulgat săptămâna trecută legea prin care este simplificată acordarea cetățeniei pentru locuitorii regiunii transnistrene. Prim-ministrul Alexandru Munteanu a declarat că decizia Moscovei reprezintă o încercare de a suplini numărul de potențiali soldați. Declarații similare au fost făcute și de Maia Sandu. Pe de altă parte, liderul transnistrean Vadim Krasnoselski i-a mulțumit lui Vladimir Putin pentru decizie.

Maia Sandu, sceptică că transnistrenii vor forma rând, pentru a primi cetățenie rusă: Nu vor să ajungă la război

#cetatenie #front #Grosu #Putin #Transnistria

Proeuropeanul Andras Baka, în vârstă de 73 de ani, și-a preluat miercuri, 19 august, mandatul de președinte al Ungariei, în cadrul ofensivei noului guvern al conservatorului Peter Magyar de a înlătura din funcțiile guvernamentale personalități loiale fostului prim-ministru ultranaționalist Viktor Orban, scrie Agerpres.ro.

Baka, fost președinte al Curții Supreme a Ungariei și fost judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), a fost ales președinte pe 11 august de către Parlament, cu sprijinul majorității absolute a partidului conservator și proeuropean Tisza, condus de Magyar, și îi succede lui Tamas Sulyok, care a fost destituit în iulie.

Odată cu alegerea lui Baka, guvernul lui Magyar și-a îndeplinit parțial promisiunea din campanie de a-i înlocui pe înalții oficiali având legătură cu Orban, pe care noul prim-ministru i-a descris drept „marionete ale regimului”, inclusiv pe fostul șef de stat, Sulyok.

Magyar l-a felicitat miercuri pe Baka pentru preluarea mandatului de președinte, funcție în mare parte ceremonială în Ungaria, dar care dispune de anumite puteri, cum ar fi returnarea proiectelor de lege în parlament sau solicitarea intervenției Curții Constituționale, ceea ce poate complica activitatea puterii executive.

„Îi urez președintelui mult succes în activitatea sa, sănătate bună și cât mai multă umanitate!”, a postat Magyar pe Facebook.

Majoritatea parlamentară a partidului Tisza a pus capăt mandatului lui Sulyok printr-o reformă constituțională, decizie pe care Amnesty International (AI) a considerat-o necesară, deși a criticat procedura utilizată, acuzând faptul că destituirea a avut loc fără garanțiile juridice cuvenite.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Baka preia funcția pentru un mandat de cinci ani, succedându-i șefei interimare a statului, actuala președintă a parlamentului, Ignes Forsthoffer. Transferul puterii la președinție nu este însoțit de o ceremonie sau de un discurs al noului șef de stat și este de obicei o simplă formalitate.

Însă, în discursul său adresat parlamentului după ce a fost ales pe 11 august, Baka a afirmat că Ungaria „are nevoie de dreptate” după 16 ani de guvernare Orban, dar a subliniat că „țara nu poate fi construită pe temelia răzbunării”.

Noul președinte, considerat unul dintre cei mai importanți experți ai Ungariei în dreptul european și libertățile fundamentale, a apărat clar valorile comunitare, afirmând că „locul Ungariei este în Europa, ca o consecință naturală a culturii și valorilor sale”.

Alegerea lui Baka a căpătat o semnificație simbolică specială, deoarece juristul a fost demis în 2011 din funcția de președinte a Curții Supreme, funcție pe care o deținea din 2009, de către guvernul Orban, după ce a criticat deschis reformele care au limitat independența sistemului judiciar.

În 2016, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis că destituirea sa a fost contrară legislației UE și a încălcat libertatea de exprimare.

Baka a fost judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) de la Strasbourg din 1991 până în 2008.

Se așteaptă ca Baka să dețină funcția până la elaborarea unei noi Constituții, promisă de Magyar ca parte a reformelor sale, care ar putea afecta și atribuțiile președintelui republicii.