Natalia Gavriliță discută despre problema rândurilor de camioane la vama moldo-română cu omologul său de peste Prut, Nicolae Ciucă. În debutul ședinței de miercuri a Guvernului, șefa Executivului a precizat că a vizitat vama Giurgiulești și a discutat cu șoferii de TIRuri.

Ea a precizat că pe lângă problema transportatorilor, mai apar și alte probleme conexe. Bunăoară, tehnica agricolă nu poate trece din cauza camioanelor care au fost parcate în apropiere de vămi.

În același timp, Gavrilița a menționat că problema există nu doar la vama română, dar și la cea ucraineană. Conform ei, și la aceste puncte de control se așteaptă circa 5-6 zile.

„Știu că doamna ministră Revenco merge în România să discute. Avem și ședința comună a Parlamentelor, unde se va discuta subiectul. Am vorbit și cu prim-ministrul Ciucă. Încercăm să creștem capacitatea împreună”, a declarat Gavrilița, fără a oferi mai multe detalii despre soluțiile propuse în cadrul discuțiilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Șefa Guvernului le-a cerut miniștrilor să găsească soluții pentru a oferi șoferilor apă și a instala veceuri în zonele unde staționează camioanele. Ea a propus ca în regiunile unde sunt centre pentru trierea refugiaților, acestea să fie folosite pentru a ajuta și conducătorii vehiculelor de mare tonaj.

Marți, șeful Vămii din Republica Moldova, Igor Talmazan, spunea că rândurile vor exista, însă Serviciul Vamal încearcă să le fluidizeze. Anterior, transportatorii din țara noastră au adresat o scrisoare președintei, prim-ministrei și ministrului Infrastructurii. Ei cer ca problema să fie discutată și soluționată la nivel înalt, de către conducerea Republicii Moldova și cea a României.

Șoferii camioanelor care transportă marfă se confruntă de mai mult timp cu faptul că trebuie să aștepte ore în șir la vamă, însă problema s-a intensificat după izbucnirea războiului din Ucraina. Anterior timpul estimat pentru controale era de circa 48 de ore, însă după izbucnirea războiului din Ucraina a ajuns la 4-5 zile.

Ministerul de Interne a anunțat că le va oferi ajutor psihologic, medical, dar și recomandări despre cum să prevină insolațiile. Între timp, localnicii din Leușeni, unde se atestă trafic intens de vehicule de mare tonaj, cer autorităților să intervină, fiind deranjați de faptul că s-a mărit fluxul de mijloace de transport, TIRurile se deplasează cu mare viteză în preajma instituțiilor de învățământ și că li se „zguduie casele”.

#camioane la vamă #Natalia Gavrilita #rânduri de camioane #rânduri la vamă #șoferi de camioane

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.