Programul guvernamental „Prima Casă Plus” rămâne deschis pentru toți cetățenii eligibili, inclusiv diaspora. Ba mai mult, acesta oferă condiții avantajoase pentru mai multe categorii de persoane. Replica vine de la purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, după ce unii politicieni s-au grăbit să critice guvernarea. Vodă susține că toți moldovenii din diasporă pot aplica cu încredere la program.

„Nici pentru un moment diaspora nu a fost inclusă sau exclusă într-un mod special. Orice persoană eligibilă care locuiește pe teritoriul Republicii Moldova sau care revine în țară, de exemplu, din Irlanda sau din Marea Britanie sau din orice altă țară, și aplică la acest program, va putea să beneficieze de acest program guvernamental. Programul prin denumirea sa, sugerează scopul acestui: să garanteze locuințe pentru oameni. (…)

Falsul legat de diaspora a fost promovat intens de către unii candidați în circuitul electoral pentru a-și promova propria agendă politică, lucru pe care noi îl regretăm. Facem un apel public către toți actorii să fie responsabili, pentru că vorbim despre oameni care trebuie să ia decizii informate”, a menționat Vodă.

Funcționarul nu a spus însă nimic despre prevederea potrivit căreia cei care aplică la program sunt obligați să utilizeze imobilul pentru uz personal, nu și pentru a-l oferi în chirie.

„Noi trebuie să folosim programul pentru cei care au nevoie să locuiască în imobil. Cei care vor să cumpere locuințe pentru investiții pot să o facă nu neapărat folosind resursele statului”, este precizarea făcută de Radu Marian, deputat PAS, pentru bani.md.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Anterior, Renato Usatîi a spus că majoritatea parlamentară PAS ar fi exlus diaspora din programul „Prima Casă Plus”. Usatîi spune că partidul de guvernământ a dat cu piciorul în moldovenii plecați peste hotare, deși datorită voturilor lor, formațiunea a ajuns la guvernare.

Subiectul a fost comentat activ și de fostul premier Ion Chicu, politicianul Dragoș Galbur, dar și alții.

În replică, deputatul PAS, Radu Marian, a menționat că diaspora nu a fost exclusă, întrucât nici în primul document al programului, aceasta nu figura.

VIDEO Usatîi, despre „Prima Casă Plus”: „Diaspora i-a adus la guvernare, iar acum PAS a dat cu piciorul în ei”

#Guvern #Prima Casă Plus #program

Consiliul Uniunii Europene a adoptat, la Bruxelles, măsuri restrictive împotriva a altor 17 entități și zece indivizi implicați în acțiuni de subminare sau amenințare a integrității teritoriale, a suveranității și a independenței Ucrainei, scrie Ziarul de Iași.

Decizia UE vizează indivizi și entități responsabile pentru deportarea ilegală și transferul forțat sistematice ale copiilor ucraineni către Federația Rusă și în interiorul teritoriilor ocupate temporar ale Ucrainei, dar și pentru asimilarea lor forțată, inclusiv îndoctrinarea și educația militarizată.

Printre entități se numără Comitetul pentru turism din Moscova și două companii rusești ce oferă servicii de recreere și turism pentru copii, implicate în organizarea de activități concentrate pe istoria rusă, comemorările militare și educație militar-patriotică.

Pachetul de sancțiuni include și Tabăra internațională pentru copii Songdowon, o insituție operată de stat în Coreea de Nord. Tabăra participă la programe ce implică transferul de copii ucraineni din teritoriile ocupate temporar ale Ucrainei în coordonare cu Federația Rusă.

Măsurile restrictive adoptate de UE au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Cum arată situația deportărilor

De la începerea războiului de agresiune contra Ucrainei, Rusia a deportat și a transferat forțat peste 20.500 de copii ucraineni. Aceste acțiuni constituie încălcări grave ale dreptului internațional și ale drepturilor fundamentale ale copilului și sunt menite să șteargă identitatea ucraineană.

Uniunea Europeană a adoptat sancțiuni masive și fără precedent împotriva persoanelor și entităților implicate în invadarea pe scară largă a Ucrainei de către Rusia. Începând din martie 2014, UE a impus progresiv Moscovei măsuri restrictive ca răspuns la anexarea ilegală a Crimeei (2014), la invadarea pe scară largă a Ucrainei (2022) și la anexarea ilegală a regiunilor ucrainene Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson (2022).

Până în prezent, UE a adoptat 21 pachete de sancțiuni contra Rusiei, cel mai recent pe 23 iulie. Atunci, UE a decis interdicția de acces în porturi pentru încă 41 de nave din ”flota fantomă” a Rusiei, interzicerea tranzacțiilor cu alte 33 de instituții de credit și financiare ruse și patru bănci din țări din afara UE. De asemenea, pe lista persoanelor și entităților sancționate au fost adăugate 218 nume.