Peste 20 de percheziții au fost efectuate joi, 31 octombrie, de oamenii legii în municipiul Chișinău, raioanele Ocnița, Strășeni, Ialoveni, Florești, Sîngerei și Ștefan-Vodă, în baza mai multor cauze penale pornite pe fapte privind finanțarea ilegală și coruperea electorală.

Acțiunile au fost desfășurate de către subdiviziunile specializate și teritoriale ale Inspectoratului General al Poliției (IGP) și Centrului Național Anticorupție (CNA), în coordonare cu Procuratura Generală (PG) și Procuratura Anticorupție (PA). În rezultatul descinderilor, două persoane au fost reținute.

În cadrul acțiunilor de urmărire penală, polițiștii au stabilit că membrii organizației criminale „Șor” și ai „Blocului politic Victorie” sunt remunerați lunar cu sume bănești ilegale, cu scopul de a influența rezultatele alegerilor prezidențiale. În acest sens, aceștia au pus în aplicare mai multe metode de corupere a alegătorilor.

„Organizarea concursurilor între activiști este una din metodele practicate de organizația criminală, care urmărește atragerea mai multor persoane în grupurile aplicației Telegram administrate de organizatorii schemei infracționale, cărora ulterior li se creează conturi în banca comercială ,,Promsveazybank” (PSB), în vederea coruperii, cu condiția votării împotriva unui candidat politic la alegerile prezidențiale.

Pentru realizarea acestor acțiuni, activiștii erau remunerați cu automobile și telefoane mobile, bunuri procurate din bani ilegali.

La 31 octombrie 2024, polițiștii au descins cu percheziții la persoanele vizate, în rezultatul cărora au confiscat un automobil de marca Suzuki Vitara, mijloace financiare, telefoane mobile, acte de ciornă, materiale electorale (ziare, pliante), bannere, mai multe copii ale buletinelor de identitate și înscrisuri de ciornă cu semnăturile persoanelor care au primit mijloace financiare și alte probe relevante pentru cauza penală”, se arată în comunicatul emis de Poliția Națională.

Oamenii legii au reținut două persoane pentru 72 de ore.

De menționat că, persoanele care colaborează cu organele de drept sunt eliberate de răspundere, conform legii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#IGP #Percheziții #politia

Proeuropeanul Andras Baka, în vârstă de 73 de ani, și-a preluat miercuri, 19 august, mandatul de președinte al Ungariei, în cadrul ofensivei noului guvern al conservatorului Peter Magyar de a înlătura din funcțiile guvernamentale personalități loiale fostului prim-ministru ultranaționalist Viktor Orban, scrie Agerpres.ro.

Baka, fost președinte al Curții Supreme a Ungariei și fost judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), a fost ales președinte pe 11 august de către Parlament, cu sprijinul majorității absolute a partidului conservator și proeuropean Tisza, condus de Magyar, și îi succede lui Tamas Sulyok, care a fost destituit în iulie.

Odată cu alegerea lui Baka, guvernul lui Magyar și-a îndeplinit parțial promisiunea din campanie de a-i înlocui pe înalții oficiali având legătură cu Orban, pe care noul prim-ministru i-a descris drept „marionete ale regimului”, inclusiv pe fostul șef de stat, Sulyok.

Magyar l-a felicitat miercuri pe Baka pentru preluarea mandatului de președinte, funcție în mare parte ceremonială în Ungaria, dar care dispune de anumite puteri, cum ar fi returnarea proiectelor de lege în parlament sau solicitarea intervenției Curții Constituționale, ceea ce poate complica activitatea puterii executive.

„Îi urez președintelui mult succes în activitatea sa, sănătate bună și cât mai multă umanitate!”, a postat Magyar pe Facebook.

Majoritatea parlamentară a partidului Tisza a pus capăt mandatului lui Sulyok printr-o reformă constituțională, decizie pe care Amnesty International (AI) a considerat-o necesară, deși a criticat procedura utilizată, acuzând faptul că destituirea a avut loc fără garanțiile juridice cuvenite.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Baka preia funcția pentru un mandat de cinci ani, succedându-i șefei interimare a statului, actuala președintă a parlamentului, Ignes Forsthoffer. Transferul puterii la președinție nu este însoțit de o ceremonie sau de un discurs al noului șef de stat și este de obicei o simplă formalitate.

Însă, în discursul său adresat parlamentului după ce a fost ales pe 11 august, Baka a afirmat că Ungaria „are nevoie de dreptate” după 16 ani de guvernare Orban, dar a subliniat că „țara nu poate fi construită pe temelia răzbunării”.

Noul președinte, considerat unul dintre cei mai importanți experți ai Ungariei în dreptul european și libertățile fundamentale, a apărat clar valorile comunitare, afirmând că „locul Ungariei este în Europa, ca o consecință naturală a culturii și valorilor sale”.

Alegerea lui Baka a căpătat o semnificație simbolică specială, deoarece juristul a fost demis în 2011 din funcția de președinte a Curții Supreme, funcție pe care o deținea din 2009, de către guvernul Orban, după ce a criticat deschis reformele care au limitat independența sistemului judiciar.

În 2016, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis că destituirea sa a fost contrară legislației UE și a încălcat libertatea de exprimare.

Baka a fost judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) de la Strasbourg din 1991 până în 2008.

Se așteaptă ca Baka să dețină funcția până la elaborarea unei noi Constituții, promisă de Magyar ca parte a reformelor sale, care ar putea afecta și atribuțiile președintelui republicii.