A fost lansat primul trailer al celebrului desen sovietic de animație „Ну, погоди!”, doar că în stil nou. Copiii din actuala generație probabil nici măcar nu știu de el, însă părinții lor sau cu siguranță bunicii din Republica Moldova aștăptau cu nerăbdare să-l vadă la televizor. Vocea lupului este a umoristului rus Garik Harlamov, iar cea a iepurelui – a prezentatorului tv Dmitri Hrustaliov.

„Soiuzmultfilm” a publicat primul trailer pentru repornirea desenului de animație „Ну, погоди!” (tr. Așteaptă tu!).

Vocea lupului nou aparține lui Garik Harlamov, iar cea a iepurelui – a lui Dmitri Hrustaliov.

În plus, în trailer apar și alte personaje. Spre exemplu, un oarecare Tim bursucul, Șu ariciul și căprioara Ulia.

„Scopul creării noilor personaje permanente pentru „Ну, погоди!” a fost de a încerca să găsim asemenea modele care să fie aproape de copiii moderni și să inspire încrederea părinților lor”, au explicat creatorii de la „Soiuzmultfilm”.

Premiera desenului de animație este fixată pentru luna decembrie 2021.

Despre faptul că „Soiuzmultfilm” lucrează la continuarea desenului de animație a devenit cunoscut încă în 2019. Atunci, s-a anunțat că a fost plănuit să fie filmate 26 de episoade noi.

#copii #desen #iepure #lup

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.