Curs valutar
  • EUR
    21.4896
    0.0838%
  • USD
    17.9913
    0.0756%
  • RUB
    0.2489
    0.683%
  • RON
    4.3649
    0.1466%
  • UAH
    0.6535
    -0.8569%

(VIDEO) „Ritualuri pentru însănătoșire”. Cum o femeie din Ocnița a câștigat 12 mii de lei prin înșelăciune

11 Mai 2021, 12:11
 // Categoria: Societate // Autor:  Valentina Buză
11 Mai 2021, 12:11 // Societate //  Valentina Buză

S-a dat drept clarvăzătoare și a înșelat o persoană de 12 000 de lei, dar a fost reținută de oamenii legii. Este vorba despre o femeie de 35 de ani, originară din raionul Ocnița. În cadrul acțiunilor procesual penale, suspecta și-a recunoscut vina, iar ulterior s-a depistat că aceasta nu este la prima abatere fiind judecată pentru infracțiuni analogice.

Potrivit informațiilor, polițiștii au fost sesizați de victimă care a comunicat că a fost înșelată de mijloace bănești și articole din aur.

„I-am comunicat doamnei că am o prietenă care are probleme de sănătate și vreau să găsesc o persoană care să-i poată face ritualuri pentru a o însănătoși. Ea aspus că poate să mă ajute cu ajutorul farmecelor”, a conchis victima.

Totodată, polițiștii au stabilit că suspecta, urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor prin inducerea în eroare și sub pretextul că o poate feri de farmece ce îi pun viața prietenii victimei în pericol, a estorcat bani.

„Mi-a spus să-i fac bine prietenei ei că o durea și acolo, și acolo. Ea a fost la mai multe ghicitoare și nu au ajutat-o. Trebuia să-i fac ritualul nouă zile”, a declarat învinuita.

Actualmente individa este cercetată penal pentru escrocherie, iar conform legislației riscă amendă în mărime de la 27 500 la 42 500 lei, muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 120 la 240 de ore, sau închisoare de până la trei ani.

Realitatea Live

25 Iun. 2021, 09:53
 // Categoria: În Lume // Autor:  Petru Beregoi
25 Iun. 2021, 09:53 // În Lume //  Petru Beregoi

Canada nu a găsit nicio dovadă că doborârea de către Iran a avionului de pasageri ucrainean anul trecut a fost premeditată şi a condamnat ceea ce a numit incompetenţa şi nepăsarea celor responsabili, într-un raport publicat recent.

Conform documentului, o echipă specială de criminalişti canadieni însărcinată cu examinarea tuturor informaţiilor disponibile despre incident, inclusiv a celor clasificate, „nu a găsit nicio dovadă că oficiali iranieni au ordonat doborârea avionului sau că a fost premeditată”.

Ministrul canadian de externe, Marc Garneau, a recunoscut că nu există nicio dovadă că atacul asupra avionului a fost „premeditat”. Însă, Iranul „nu este în niciun caz exonerat de răspundere, poartă o responsabilitate deplină şi completă pentru ceea ce s-a întâmplat din cauza unei combinaţii de incompetenţă, a lipsei de responsabilitate, a unui eşec total al lanţului de comandă şi control”, a spus el.

De asemenea, ministrul a acuzat Iranul că nu şi-a închis spaţiul aerian şi „că nici măcar nu a informat avionul care decola că se află într-o zonă de risc”.

„Faptele sunt clare, Iranul este responsabil pentru moartea a 176 de oameni nevinovaţi”, a conchis ministrul, amintind că ţările implicate în această tragedie aşteaptă răspunsul Teheranului la cererile lor de despăgubiri. Multe întrebări importante rămân fără răspuns din partea Teheranului şi ridică temeri privind repetarea unei astfel de tragedii, a explicat el.

„Zborul PS752 a fost doborât din cauza nepăsării, incompetenţei şi a dispreţului faţă de viaţa umană”, se spune în raport. De asemenea, în text se afirmă că relatarea oficială a evenimentelor de către Iran este înşelătoare şi superficială şi că ignoră în mod deliberat factori cheie.

Amintim că, zborul PS752 al Ukraine International Airlines (UIA) care zbura de la Teheran la Kiev s-a prăbuşit pe 8 ianuarie 2020 la scurt timp după decolare, cu 176 de persoane la bord, dintre care 55 de cetăţeni canadieni şi 30 de rezidenţi permanenţi. Trei zile mai târziu, forţele armate iraniene au recunoscut că au doborât avionul şi au dat vina pe o „greşeală dezastruoasă” a forţelor aflate în stare de alertă maximă în timpul unei confruntări cu Statele Unite.

În noaptea tragediei, apărarea aeriană a Iranului era în alertă maximă. Iranul tocmai atacase o bază folosită de armata americană în Irak, ca represalii la eliminarea, cu cinci zile mai devreme, într-un atac american la Bagdad, a generalului Qassem Soleimani, arhitectul strategiei regionale a Iranului, şi aştepta un răspuns din partea Washingtonului.

„Oficiali de rang înalt ai regimului au luat deciziile care au dus la această tragedie, iar lumea nu trebuie să le permită să se ascundă cu impunitate în spatele unei mâini de ţapi ispăşitori de rang inferior”, conform documentului guvernului canadian.

În raportul său final prezentat în martie, Organizaţia Aviaţiei Civile Iraniene (CAO) a pus prăbuşirea pe seama unui radar reglat necorespunzător şi a unei erori a unui operator de apărare aeriană. Iranul a pus sub acuzare 10 oficiali. Ucraina a denunţat o „încercare cinică de a ascunde adevăratele cauze”, iar Ottawa a declarat că raportul este „incomplet” şi nu are „dovezi tangibile”.

„În contextul unor operaţiuni militare, o reglare greşită de această natură ar fi trebuit să fie detectată”, conchide raportul, adăugând că Iranul nu a reuşit să ofere o „explicaţie credibilă” cu privire la motivul pentru care aeronava a fost ţintită.