În centrul unui sat situat la poalele Carpaţilor, pe sobrul fond verde al pădurii de brazi, se ridică o biserică simplă cu pereții exteriori ornaţi în fresce – Mănăstirea Voroneț.
Legenda spune că Mănăstirea a fost construită pe vremea domnitorului Ștefan cel Mare, în anul 1488, în doar 3 luni și 3 săptămâni, iar asta a fost un record la vremea respectivă. Picturile din interior sunt deosebite, dar în special atrage fresca Spălarea picioarelor, Cina cea de Taină și tabloul domnitorului Ștefan cel Mare. Totuși, Mănăstirea Voroneț este considerată „Capela Sixtină a Estului” datorită frescei de pe fațadă, care ilustrează „Judecata de Apoi” și care a fost făcut în 1547, la numai un an de la moartea lui Petru Rareș.
Nuanța unică în care este făcută fresca de pe exterior este denumită Albastrul de Voroneț. Specialiștii susțin că această culoare rezistă chiar și în condiții climatice dure și a fost obținută din substanțe minerale naturale. Chiar dacă rețeta culorii nu mai este cunoscută de nimeni, tehnica folosită este bine știută. Meșterii au început lucrul la pictură atunci când pereții bisericii nu se uscaseră încă, alegând exact momentul optim când vopseaua va fuziona cu tencuiala.
Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!
Turiștii care vor vizita Mănăstirea Voroneț trebuie să cunoască: aceasta este formată din patru obiective precum Biserica „Sfântul Gheorghe”, ruinele chilii, clopotnița și zidul de incintă.
În 1785, Mănăstirea Voroneţ se găseşte printre cele 23 de mănăstiri desfiinţate după anexarea părţii de nord a Moldovei la Imperiul Austriac. Călugării au fost siliţi să-şi părăsească Mănăstirea. La începutul secolului al XX-lea – după Marea Unire – personalităţi culturale şi politice readuc valoarea istorică şi artistică a vechii ctitorii. Sfântul lăcaş este declarat monument istoric, acesta a fost inclus și în patrimoniul UNESCO, iar numărul vizitatorilor din ţară şi din străinătate creşte continuu.
„Acest proiect este realizat cu sprijinul Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova. Conținutul acestui material nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.”
