Propunerile de modificare a Codului electoral precum și a unor acte normative conexe mediului electoral au fost aprobate astăzi, 14 iunie de către membrii Comisiei Electorale Centrale (CEC).

Aceste modificări urmăresc scopul de perfecționare a cadrului legislativ electoral și a celui conex, inclusiv prin soluționarea deficiențelor indicate de Curtea Constituțională în adresele sale, respectarea opiniilor Comisiei de la Veneția și OSCE/ODIHR, implementarea recomandărilor formulate de misiunile naționale și internaționale de observare a alegerilor.

Printre principalele prevederi inovative pentru procesul electoral din Republica Moldova sunt:

Stabilirea datei alegerilor într-o singură zi, de sâmbătă în loc de duminică. Totodată, prin derogare de la regula generală, alegerile în unele circumscripții electorale sau secții de votare pot fi desfășurate, din motive obiective, pe parcursul a două zile (vineri și sâmbătă).

Se propune reducerea numărului de membri ai Comisiei până la 7 persoane și asigurarea activității permanente a tuturor membrilor CEC pe durata mandatului. Suplimentar a fost revizuit mecanismul de desemnare a membrilor comisiei și extinderea termenului mandatului până la 7 cu posibilitatea de a exercita cel mult 2 mandate.

Legat de constituirea secțiilor de votare peste hotarele țării de către CEC, aceasta se va realiza cu avizul prealabil al MAEIE, ce se va referi doar la îndeplinirea condiției ce vizează obținerea acordului autorităților competente ale țării respective, precum și la posibilitatea asigurării din punct de vedere tehnic și logistic a procesului de votare. Tot aici, s-a propus revizuirea temeiurilor pentru constituirea secțiilor de votare peste hotarele țării reieșind din criteriul principal, dinamica participării alegătorilor la secțiile de votare din străinătate la ultimele trei scrutine. Doar complementar se va ține cont de datele înregistrării prealabile și informațiile prezentate de MAEIE cu privire la numărul și locul aflării cetățenilor Republicii Moldova în străinătate.

Au fost stabilite principii clare în ceea ce privește finanțarea activității grupurilor de inițiativă și finanțarea campaniilor electorale. Propunerile se referă la asigurarea realizării campaniilor electorale transparente din punct de vedere financiar prin obligarea băncilor comerciale de a deschide gratuit conturi cu mențiunea „Fond electoral” pentru toți competitorii, fără discriminare. Alte aspecte țin de înlăturarea situațiilor incerte și interpretabile existente anterior în partea legată de transferarea mijloacelor financiare proprii sau din contul subvențiilor din bugetul de stat în susținerea campaniilor partidelor politice, precum și clarificarea informațiilor care constituie date cu caracter personal, din perspectiva asigurării transparenței financiare.

Referitor la listele electorale, propunerile vizează consolidarea reglementărilor ce vizează Registrul de stat al alegătorilor și determinarea clară a noțiunii respective, inclusiv enumerarea exhaustivă a componentelor cuprinse în Registru. Se propune pregătirea listelor electorale pentru alegeri în două etape – cu 22 de zile înainte de ziua alegerilor, ulterior după verificarea acestora, cu cel puțin 7 zile până în ziua alegerilor. Aceasta va soluționa deficiențele practice ce țin de modificările operate în liste în urma verificării efectuate, precum și va lărgi posibilitatea accesului alegătorilor și a altor subiecți autorizați la informațiile din liste.

În contextul desemnării și înregistrării candidaților, se intervine cu stabilirea termenelor și principiilor clare de înregistrare a blocurilor electorale, perfecționarea procedurilor de colectare a semnăturilor și se propune reglementarea exhaustivă a temeiurilor de invalidare a listelor de subscripție (total) sau a semnăturilor ele. Se propune ca alternativă depunerea unei garanții financiare în schimbul obligației de a colecta semnături, dar și reducerea numărului de semnături necesare pentru a candida la funcția de primar, de la 5% la 1% însă nu mai puțin de 100 de semnături.

Cu referire la instituția campaniei electorale, se propune excluderea interdicției de a folosi în materialele și acțiunile de agitație electorală, în programele electorale imagini ce reprezintă instituții de stat sau autorități publice din țară, simboluri naționale ale Republicii Moldova ori personalități istorice din țară. Interdicția se va referi doar la persoane oficiale străine, instituții de stat sau autorități publice de peste hotare ori organizații internaționale, cu excepția cazurilor ce vizează angajamentele asumate de Republica Moldova în baza acordurilor internaționale cu Uniunea Europeană. Tot aici, se propune modificarea duratei campaniei electorale, astfel încât această durată să fie egală pentru toți, adică aceasta „va începe nu mai devreme de 30 de zile înainte de ziua votării și se va încheia la data anulării înregistrării concurentului electoral sau în ziua precedentă zilei votării”.

În contextul reglementării procesului de votare, se propune reducerea timpului votării obligatorii în toate secțiile de votare cu o oră, adică până la ora 20:00. Reducerea este compensată prin posibilitatea prelungirii timpului votării cu trei ore doar în secțiile de votare unde este necesar. De asemenea, se propune să se permită alegătorului de a vota, indiferent de tipul scrutinului, în baza unuia dintre următoarele acte de identitate: buletinul de identitate al cetățeanului Republicii Moldova, buletinul de identitate provizoriu care confirmă cetățenia Republicii Moldova și pașaportul cetățeanului Republicii Moldova. În contextul obiectivului de digitalizare a proceselor electorale, se propune renunțarea la ștampila de control.

În partea ce ține de reflectarea alegerilor, sunt stabilite principiile generale privind reflectarea alegerilor și aduce claritate privind particularitățile reflectării alegerilor de către instituțiile mass-media. Pentru încălcarea legislației electorale și audiovizuale, se propune instituirea sancțiunilor graduale: retragerea dreptului de a difuza sau publica informații despre reflectarea alegerilor pe o perioadă de până la 3 zile; amendă de până la 10 0000 de lei; retragerea dreptului de a difuza sau publica publicitate comercială sau electorală contra plată pe o perioadă de până la 7 zile; retragerea dreptului de a reflecta evenimentele din perioada sau campania electorală furnizorului de servicii media.

Referitor la procedurile judiciare se propune revizuirea capitolului în partea clarificării și detalierii procedurilor aferente modului de examinare și soluționare a contestațiilor. În acest sens, ajustările vizează corelarea prevederilor Codului administrativ cu cele ale Codului electoral în vederea înlăturării carențelor și conflictelor de competență existente în acest moment. Se propune reglementarea mai detaliată a obiectului unei contestații, uniformizarea termenelor de depunere și de examinare a acestora, determinarea, inclusiv prin extindere, a competențelor de examinare a contestațiilor de către organele electorale.

În cazul alegerilor parlamentare, se propune extinderea numărului maxim de persoane, până la 111, ce pot fi incluse în lista electorală a unui partid politic sau bloc electoral și oferirea unei posibilități unice și uniforme de a modifica lista de candidați sau a renunța la campanie cu cel târziu 10 zile până la ziua alegerilor. Pentru candidații independenți se propune micșorarea pragului de reprezentare în Parlament până la 1%.

În cazul alegerilor pentru funcția de președinte al Republicii Moldova, se propune suplinirea condițiilor pentru candidați – deținerea studiilor necesare (studii superioare, absolvite cu diplomă de licență sau echivalentă). De asemenea, se propune stabilirea unui mecanism clar de verificare a cunoașterii limbii române, una dintre condițiile stabilite de Constituție.

Pentru alegerile locale, se propune schimbarea competenței de confirmare a legalității scrutinului și, respectiv, validarea mandatelor aleșilor locali, prin delegarea acestor sarcini consiliilor electorale de circumscripție. Un alt element novatoriu ține de revizuirea condițiilor speciale pentru candidații la funcția de primar – revizuirea vârstei necesare pentru a candida, de la 25 la 23 de ani. De asemenea, se propune suplinirea condițiilor de deținere a studiilor necesare (studii medii de specialitate sau studii superioare, absolvite cu diplomă de licență sau echivalentă) care sunt necesare pentru ocuparea oricărei funcții de demnitate publică.

În cazul referendumului, inovația propunerilor constă în reducerea numărului de cetățeni pentru inițierea referendumurilor republicane legislative sau consultative. Totodată, se propune modificarea textului de răspuns pe care să îl aleagă votanții la referendum și anume cuvintele „Pentru”, „Contra” din buletin să fie înlocuite cu răspunsurile „DA”, „NU”. Înregistrarea tuturor grupurilor de inițiativă pentru inițierea referendumului va fi efectuată de Comisia Electorală Centrală.

Hotărârea aprobată de Comisie va fi remisă Guvernului și Parlamentului spre examinarea oportunității de modificare a legislației electorale și celei conexe.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#CEC #Codul electoral #legislatie #modificari

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.