Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) avertizează că în 2022 lumea s-ar putea confrunta cu o sărăcie de seringi. Se estimează un deficit de unu până la două miliarde de seringi necesare pentru efectuarea vaccinurilor împotriva COVID-19, ceea ce ar putea avea o consecinţă şi asupra imunizării de rutină, în special pentru copii, iar acele nu ar mai fi suficient de sigure pentru a fi folosite.

Autorităţile naţionale de sănătate ar trebui să-şi planifice nevoile cu mult timp înainte pentru a evita îmbulzeala, golirea magazinelor de produse şi alte asemenea situaţii care au avut loc la începutul pandemiei, cu lipsa echipamentelor de protecţie personală. Asta a explicat experta OMS Lisa Hedman.

„Am putea avea o penurie globală de seringi pentru imunizare, ceea ce ar putea duce la probleme grave, cum ar fi încetinirea eforturilor de imunizare şi probleme de securitate”, a declarat aceasta într-o conferinţă de presă.

Un astfel de deficit ar putea duce la întârzieri în desfăşurarea vaccinărilor de rutină, în special pentru copii, şi a altor servicii de sănătate şi totodată ar putea încuraja reutilizarea nesigură a seringilor şi acelor, în special în ţările mai sărace, a adăugat Hedman. Prin urmare, această penurie ar putea avea un impact asupra sănătății publice „pentru anii următori”, dacă o generație de tineri nu primește vaccinurile care se fac în mod normal copiilor.

„Impactul va fi resimţit timp de ani de zile, în cazul în care ne vom regăsi cu o generaţie întreagă de copii ce nu au putut fi vaccinaţi împotriva afecţiunilor infantile”, a adăugat Hedman.

În jur de 6,8 miliarde de vaccinuri anti-COVID-19 au fost administrate la nivel global, aproape dublu faţă de numărul vaccinurilor de rutină, spune Hedman, în comparaţie cu capacitatea totală de producţie de aproximativ 6 miliarde de seringi de imunizare pe an.

Aceasta ar putea face ca lumea să se confrunte anul următor cu un deficit de până la două miliarde de seringi, dacă nu vor fi reorientate mai multe fabrici către producerea tipului potrivit de dispozitiv pentru vaccinuri.

„Dacă alegem să producem un alt tip de seringă sau să creştem capacitatea pentru seringile specializate pentru imunizare, aceasta ar necesita timp şi investiţii”, a spus ea.

#COVID-19 #seringi #vaccin

Germania închide ultimul consulat rus din ţară, cel de la Bonn, şi un centru cultural rus de la Berlin, a anunţat marţi, 1 septembrie, ministrul de Externe german Johann Wadephul, transmite DCnews.ro. Decizia vine după ce autorităţile germane i-au imputat Rusiei incidentul cu o dronă încărcată cu explozibil, descoperită la începutul lunii august pe aeroportul din Leipzig/Halle.

„Am ordonat măsurile următoare, în acord cu cancelarul federal (Friedrich Merz): consulatul general al Rusiei la Bonn va fi închis începând cu 18 septembrie. Contractul „Casei ruse” la Berlin va fi reziliat”, a afirmat Wadephul într-o declaraţie.

Germania acuză Rusia de operațiuni hibride în Europa

El a adăugat că incidentul de la Leipzig nu trebuie privit ca un caz izolat, întrucât „se înscrie într-un şablon al operaţiunilor hibride ruse în Europa”.

Cu puţin timp înainte, ministrul de Interne german Alexander Dobrindt a declarat că „în ansamblu, anchetele poliţiei, modul de operare şi informaţiile serviciilor speciale arată că Rusia este responsabilă pentru atacul eşuat cu o dronă încărcată cu explozibil de la aeroportul din Leipzig, luna trecută”.

„Configuraţia dronelor şi utilizarea diverselor componente, explozibilul şi dispozitivele de aprindere au legătură cu alte operaţiuni hibride desfăşurate de Rusia şi cu războiul său contra Ucrainei. Tehnologia utilizată şi interacţiunea diferitelor elemente trebuie să fie calificate de profesionişti şi indică un nivel ridicat de expertiză tehnică, precum şi un efort organizaţional considerabil”, a precizat el.

Rusia promite răspuns la acțiunile Germaniei

Purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, a reacţionat spunând că Moscova va răspunde la „toate acţiunile antiruse” ale Germaniei.

„Atât Casa Rusă de Știință și Cultură din Berlin, cât și Consulatul nostru General din Bonn hărțuiesc de mult timp elita aflată la putere. Acum au găsit un pretext. Ei bine, vor primi un răspuns pe măsură”, a spus ea, potrivit TASS.

Zaharova a adăugat că „sub un pretext complet tras de păr, Berlinul a escaladat din nou relațiile bilaterale”. „Ca de obicei, nu au fost prezentate dovezi convingătoare sau serioase. Pur și simplu nu există și nici nu pot exista!”, a mai spus ea.

„Au inventat un pretext. Între timp, Berlinul este profund compromis atât prin implicarea sa în conflictul din Ucraina, cât și prin implicarea în atacuri teroriste împotriva civililor. Casa Rusă îi preocupă de mult timp. Așa că au căutat ceva de care să se agațe. Moscova va răspunde tuturor deciziilor antirusești”, a mai adăugat, marți seară, purtătoarea de cuvânt a MAE rus.

Ce s-a întâmplat pe aeroportul Leipzig

În noaptea de 4 spre 5 august, o dronă încărcată cu explozibil a fost descoperită în zona securizată a aeroportului Leipzig/Halle, în apropierea mai multor avioane-cargo ucrainene, iar după câteva minute s-a înregistrat o coliziune între un avion-cargo al companiei de logistică şi curierat DHL aflat în zbor şi o altă dronă. Aeronava DHL a reuşit să aterizeze ulterior pe aeroportul din Hanovra fără incidente şi doar cu avarii minore.

Potrivit media germane, care au citat surse apropiate autorităţilor, o a treia dronă a fost găsită zece zile mai târziu la vest de aeroport. A fost găsită o substanţă ce corespundea cu circa 50 de grame de hexogen, un explozibil militar extrem de puternic.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.