Fostul manager al companiei „Inter RAO”, Carina Țurcan, condamnată la 15 ani de închisoare pentru spionaj în Rusia în favoarea Republicii Moldova, a fost trimisă să-și ispășească pedeapsa în colonia IK-6 situată în satul Șipunovo, ținutul Altai, informează tass.ru

„Carina Țurcan a fost dusă în Altai cu trenul, fiind luată de la centrul de arest preventiv din Novosibirsk și Barnaul”, a declarat pentru TASS avocatul Carinei Țurcan, Anna Stavițkaia.

Potrivit legii, Țurcan trebuia să-și execute pedeapsa pe teritoriul subiectului Federației Ruse în care a trăit sau a fost condamnată, a mai precizat avocata sa.

Între timp, Anna Stavițkaia a transmis o plângere cu privire la încălcarea drepturilor clientei sale șefului departamentului instituțiilor penitenciare, Alexandr Kalașnikov, și Ombudsmanului Tatiana Moskalkova.

Cine este Carina Țurcan?

Carina Țurcan a exercitat funcția de manager de vârf în cadrul companiei „Inter RAO”. Anul trecut, a fost condamnată la 15 ani de închisoare pentru spionaj în Rusia în favoarea Republicii Moldova. Procurorii au cerut o pedeapsă de 18 ani de închisoare. Sentința i-a fost menținută inclusiv de ultima instanță ierarhic superioară.

Ea a fost reținută în 2018 și acuzată de transmiterea către SIS-ul Republicii Moldova a conţinutului unor scrisori clasificate ale Ministerului rus al Energiei. Mai exact, FSB a susținut că a fost recrutată de SIS în 2004 şi că a înmânat informaţii secrete în 2015. Acestea se refereau la furnizarea de electricitate rusă către Ucraina.

În unele documente din cadrul anchetei, erau enumerate și „persoane de contact” din rândul politicienilor moldoveni și angajaților corporațiilor de stat din Rusia, inclusiv fostul președinte al Republicii Moldovei, socialistul Igor Dodon și Oleg Voronin – fiul ex-șefului statului, actualului deputat Vladimir Voronin. Carina Țurcan a recunoscut că îl cunoaște pe Igor Dodon, dar doar din întâlnirile Comisiei interguvernamentale moldo-ruse la care a participat în perioada 2008-2009.

Ea şi-a susţinut nevinovăţia până la finalul emiterii sentinței. 656 de milioane de ruble au fost confiscate de pe conturile sale și au fost transformate în venituri de stat ale Rusiei.

#Carina Țurcan #condmnata #transfer

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.