Dumitru Budianschi, ministrul Finanțelor, care a prezentat în plenul Parlamentului proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2022 s-a văzut nevoit să-i explice deputatei Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (BCS), Elena Bodnarenco, cu cât și în ce măsură vor crește salariile șoferilor angajați la stat anul viitor.

Potrivit lui Budianschi, șoferii „guvernamentali”, în prezent, în anul 2021 au un salariu de 2 593 de lei. Salariul în 2022, după aprobarea bugetului aceștia vor avea un salariu de 3 623 de lei, adică va crește cu puțin peste o mie de lei, mai exact 1 030 de lei, conform criteriilor de majorare de clasă.

„Salarizarea în sectorul public este una acută și nu a fost creată doar în perioada august-noiembrie. Ea este foarte veche, aș putea spune chiar încă de la independență în coace. Există o discrepanță. Persoanele care activează în sectorul public migrează la privat. Guvernul s-a asumat să rezolve această situație. Ne propunem să restructurăm autoritățile publice, să revizuim legea salarizării, care a fost aprobată în 2019 cu discrepanțele de rigoare. Nimeni nu spune că salariile din domeniul public vor fi mai mari decât cele din privat. Nicăieri în lume nu există o asemenea practică”, a explicat Budianschi.

Precizăm că, bugetul de stat pentru anul 2022 prevede majorării ale salariilor pentru mai mulți angajați de la stat cum ar fi profesori, deputați, funcționari din cadrul instituțiilor statului. Veniturile la bugetul de stat pentru anul viitor se prevede a fi de 50,1 miliarde de lei, cheltuieli – 65,2 miliarde de lei, iar deficitul – 15,1 miliarde de lei.

#bugetul de stat #Dumitru Budianschi #soferi

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china