Irinel Popescu, director al Centrului de Chirurgie şi Transplant Hepatic din cadrul Institutului Clinic Fundeni din România, ar fi promis 100.000 de euro procurorilor Direcției Naționale Anticorupție (DNA) care-l urmăreau în alte dosare, pentru ca aceştia să ridice sechestrele şi să dispună soluţii de netrimitere în judecată. Despre asta a anunțat însăși Serviciul de presă al DNA într-un comunicat oficial transmis presei locale. În Republica Moldova, Irinel Popescu este cunoscut ca chirurgul care a ghidat primul transplant hepatic după o perioadă îndelungată de timp.

Procurorii DNA au anunțat că au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a medicului Irinel Popescu și al unui administrator al unei societăți comerciale care este acuzat de complicitate la dare de mită. În perioada decembrie 2017 – februarie 2018, inculpatul, beneficiind de ajutorul celuilalt inculpat, ar fi promis că va oferi suma de 100.000 euro organelor de urmărire penală din cadrul Direcției, învestite cu instrumentarea și soluționarea unor cauze în care acesta ar fi fost vizat.

Inculpatul ar fi fost dispus să ofere anchetatorilor suma de bani menționată mai sus, pentru ca în cauzele respective să se dispună măsuri procesuale favorabile acestuia (în ceea ce privește aplicarea unor măsuri asigurătorii) și în final soluții de netrimitere în judecată.

Ulterior, cu toate aceste „încercări”, la data de 31 martie 2021, Irinel Popescu a fost trimis în judecată pentru săvârșirea unor infracțiuni de luare de mită și abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată. Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul București.

În luna martie, medicul, care s-a aflat la conducerea Casei Naţionale a Asigurărilor de Sănătate din țara vecină în 2009, a fost trimis în judecată de DNA alături de fostul preşedinte al CNA din perioada 2007-2009 Vasile Ciurchea, pentru luare de mită și abuz în serviciu. Procurorii îi acuză că ar fi încheiat ilegal acte adiționale ce ar fi permis atribuirea unor contracte supraevaluate privind sistemul informatic al instituției, ceea ce ar fi produs CNAS un prejudiciu de peste 8 milioane de euro. Ei sunt acuzați că, în schimb, ar fi primit sume de bani fie în folos propriu, fie pentru anumite firme.

Amintim că, în 2013, în Republica Moldova a fost făcut primul transplant hepatic după o perioadă îndelungată de timp. Unei femei de 53 de ani, din Hânceşti, i-a fost transplantată o parte din ficatul fiului său. Operaţia a fost efectuată de către o echipă medico-chirurgicală din 8 persoane.

Şeful catedrei de chirurgie, răposatul Vladimir Hotineanu, care a făcut parte din echipa de chirurgi, a declarat că operaţia a decurs fără complicaţii. Intervenţia a fost ghidată de chirurgul Irinel Popescu din România. Cel din urmă remarcase că este un pas important pentru Republica Moldova.

Cheltuielile pentru operaţie au fost acoperite de către Compania Naţională de Asigurări în Medicină.

#Irinel Popescu #mita #Romania

Sistemul de sănătate gestionează un buget public important, dar problemele rămân multe și se văd direct la pacient. Oamenii vor servicii medicale accesibile, medici disponibili, tratamente bune și costuri pe care să le poată suporta.

Una dintre cele mai mari probleme este lipsa medicilor. Mulți specialiști pleacă, iar tinerii sunt greu de convins să lucreze în deosebi in mediul rural. Banii oferiți ca stimulent ajută, dar nu sunt suficienți fără condiții bune de muncă și posibilități de dezvoltare profesională.

O altă problemă este costul tratamentelor. Medicamentele și unele servicii medicale sunt scumpe pentru mulți oameni, iar o parte importantă din cheltuieli este suportată direct de pacienți.

Investițiile în spitale, inclusiv cele regionale de la Bălți și Cahul, trebuie să se transforme în servicii mai bune, nu doar în clădiri moderne. Iar pe termen lung, sistemul trebuie să pună mai mult accent pe prevenție și depistarea timpurie a bolilor, nu doar pe tratarea lor. Reforma trebuie să se simtă acolo unde contează cel mai mult, în viața pacientului.

Cât de mult se transformă banii investiți și reformele promovate în servicii medicale mai bune pentru omul care ajunge la medic?
Câte spitale raionale își mai justifică existența în forma actuală și ce criterii ar trebui să determine dacă un spital este păstrat, reorganizat sau transformat într-un centru medical cu alte servicii?
Dacă salariile medicilor cresc, de ce pacientul continuă să fie pus în situația de a plăti suplimentar pentru consultații, investigații sau tratament?
Unde se termină serviciile medicale acoperite de polița de asigurare și unde începe, de fapt, mita?
Cum poate fi schimbată mentalitatea potrivit căreia pacientul trebuie să „mulțumească” medicul cu bani pentru a primi o îngrijire bună?
Și de ce această practică încă supraviețuiește în spitalele publice?
Ce se întâmplă cu medicii care depășesc „liniile roșii” în relația cu pacienții: de la comportament agresiv și umilitor până la hărțuire sau agresiune sexuală?

Cât de mult contează competența managerială și cât contează relațiile atunci când sunt numiți directorii de spitale? Există cazuri în care criteriul politic a cântărit mai mult decât experiența profesională?

Cât de eficiente sunt taxele și accizele în reducerea consumului de tutun și nicotină și unde este echilibrul dintre sănătatea publică și încasările la buget?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii “Realitatea te privește”, vineri, 11 septembrie, începând cu ora 20:00, la REALITATEA TV. Invitata jurnalistei Valentina Ursu este Ala Nemerenco, fostă ministră a Sănătății.