Curs valutar
  • EUR
    19.9863
    0%
  • USD
    17.0881
    0%
  • RUB
    0.2050
    0%
  • RON
    3.8050
    0%
  • UAH
    0.3831
    0%

Toate știrile

23 august 2026

Copii azeri de la liceul „Serghei Rahmaninov” , hărțuiți pe criterii etnice. Constatările făcute de Avocatul Copilului

10 Dec. 2021, 15:41
 // Categoria: Societate // Autor:  Realitatea.md
10 Dec. 2021, 15:41 // Societate //  Realitatea.md

Au fost făcute publice constatările Avocatei Poporului pentru Drepturile Copilului, Maia Bănărescu în cazul harțuirii celor doi copii azeri, care își fac studiile la liceul „Serghei Rahmaninov”.

Prin urmare, în cererea examinata de avocată, este specificat că cei doi copii, care își fac studiile în clasa 5-a, și respectiv, în clasa a 4-a, sunt hărțuiți de o angajată a liceului care deține funcția de adjunct pe gospodărie. Femeia în cauză adesea îi jignește și înjură pe copii, numindu-i în limba rusă „тупые турки” și „маленькие террористы”. Părinții afirmă că acest lucru a dus la afectarea psihologică și apariția fricii de a mai frecventa această instituție de învățământ.

Răspunsul administrației instituției la cele întâmplate este că, această angajată a liceului adesea strigă la toți elevii. „Ea strigă la toți, nu doar la copiii dumneavoastră. Noi i-am spus, de mai multe ori, că nu se poate să strige așa”.

Prin urmare, Avocata Poporului a menționat că adresările femeii constituie o discriminare directă pe criteriu de origine etnică, iar acest lucru a dus la intimidarea copiilor. Ombudsmanul Copilului a menționat că personalul de conducere a instituției ar trebuie să acționeze prompt și urgent în astfel de situații și să instituie un mecanism de evaluare și identificare a acestor probleme.

În urma constatărilor făcute, Maia Bănărescu a recomandat reintroducerea în procesul de educație a copiilor. La fel, angajata instituției care se face vinovată de intimidarea copiilor  va trebui să-și aducă scuzele de rigoare familiei, atât în formă verbală, cât și în formă scrisă.

Redacția Realitatea.md a sunat la liceul „Serghei Rahmaninov” pentru a discuta cu directorul instituției, Ivan Baranovschi, însă nici ieri, 9 decembrie, și nici astăzi, 10 decembrie, nu am putut lua legătura cu el. Din anticamera instituției ni s-a spus repetat că acesta este la ore și să revenim mai târziu.

Mai jos puteți citi constatările făcute pe acest caz de Avocata Poporului pentru Drepturile Copilului, Maia Bănărescu.

 

Realitatea Live

23 Aug. 2026, 15:54
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
23 Aug. 2026, 15:54 // Slider //  Ana Panaguța

La 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică au semnat, la Moscova, Pactul Ribbentrop-Molotov, un tratat de neagresiune care a schimbat radical echilibrul politic din Europa și a deschis calea pentru declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial. Documentul a fost semnat de miniștrii de externe ai celor două state, Joachim von Ribbentrop și Viaceslav Molotov, în prezența lui Iosif Stalin, transmite IPN.

Tratatul, valabil 10 ani, a fost însoțit de un protocol secret prin care cele două puteri își delimitau sferele de influență în Europa de Est. În baza acestuia, teritorii din regiune au fost ulterior împărțite între Germania nazistă și URSS. La scurt timp, Germania a atacat Polonia din vest, iar Uniunea Sovietică a invadat-o din est, începând împărțirea teritoriului polonez între cele două regimuri totalitare.

Consecințele pactului au fost dramatice pentru statele din Europa Centrală și de Est. Uniunea Sovietică a anexat, în perioada următoare, teritorii din România, țările baltice și alte zone ale regiunii, în timp ce populațiile din teritoriile ocupate au fost supuse represiunii, deportărilor și altor forme de persecuție. Pactul este considerat unul dintre actele care au contribuit decisiv la instaurarea unei perioade de dominație totalitară în centrul și estul Europei.

În iunie 1941, Germania nazistă a încălcat înțelegerea și a atacat Uniunea Sovietică, declanșând operațiunea Barbarossa. Alianța de conjunctură dintre Hitler și Stalin s-a încheiat astfel, însă efectele acordului din 1939 au continuat să se manifeste mult timp după dispariția celor două regimuri. România, Polonia, Finlanda, Letonia, Estonia și Lituania au fost țările afectate direct de schimbarea frontierelor în urma pactului și a politicii sovietice de expansiune.

La 87 de ani de la semnarea documentului, deși Germania nazistă și Uniunea Sovietică au dispărut, consecințele deciziilor luate de cele două regimuri continuă să influențeze relațiile și percepțiile politice din Europa Centrală și de Est.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!