Valoarea totală a împrumuturilor externe acordate Republicii Moldova au constituit 187,5 mil. USD cu 49% mai puțin în nouă luni ale anului 2021 față de perioada similară a anului precedent, relevă datele Ministerului Finanțelor, scrie portalul de știri economice Bani.md.

În structura fluxului de împrumuturi externe de stat sub formă de fonduri pe tipuri de creditori, ponderea cea mai mare revine creditorilor multilaterali. În special, cele mai mari sume de împrumuturi au fost obținute de Moldova în perioada ianuarie-septembrie 2021 de la: Asociația Internațională de Dezvoltare (IDA) – 61,1 mil. USD (32,6% din total), Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei – 44,4 mil. USD (23,7 %), BEI – 42,1 mil. USD (22,4%), BERD – 22,9 mil. USD (12,2%), Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare – 12,8 mil. USD (6,9%), Fondul Internațional pentru Dezvoltare Agricolă (IFAD) – 4,1 milioane dolari (2,2%), Agenția Japoneză de Cooperare Internațională (JICA) – 0,1 milioane dolari (0,04%).

În ceea ce privește structura împrumuturilor externe pe domenii, din volumul total pentru implementarea proiectelor finanțate din surse externe au fost contractate 145,8 mil. USD, sau 77,8% din suma totală, iar pentru sprijinul bugetului de stat – 41,7 mil. USD (echivalentul a 741,6 milioane lei), ceea ce reprezintă 22,2% din totalul intrărilor noi de împrumuturi externe.

#Credite #domenii #finantatori

Parlamentul a votat în prima lectură denunțarea a două acorduri încheiate în cadrul Comunității Statelor Independente (CSI). Unul se referă la restituirea valorilor culturale și istorice statelor de origine, iar celălalt stabilește modul de transmitere a unor substanțe, arme și materiale care constituie corpuri delicte în dosarele penale. Autoritățile spun că documentele nu au fost aplicate în practică.

Primul acord a fost încheiat în 1992 și se referă la restituirea bunurilor culturale și istorice către țările de origine. Acesta prevedea crearea unei comisii interguvernamentale care să stabilească modul în care urmau să fie returnate aceste bunuri. Comisia nu a fost însă constituită, iar acordul a avut o aplicare practică limitată.

Între timp, Republica Moldova a adoptat propriile reguli pentru protejarea patrimoniului cultural. În 2023, a fost aprobat regulamentul privind circulația bunurilor culturale mobile, iar în 2025 a fost instituit Sistemul național de protejare, recuperare și restituire a patrimoniului cultural mobil. În aceste condiții, autoritățile consideră că acordul încheiat în cadrul CSI nu mai este necesar.

Al doilea document este un protocol semnat în 2017, care stabilește modul de transmitere a substanțelor stupefiante și psihotrope, a precursorilor, armelor de foc, componentelor acestora, munițiilor și materialelor explozive care constituie corpuri delicte în cauzele penale. Potrivit autorităților, mecanismele de cooperare prevăzute în protocol nu au fost folosite.

Denunțarea protocolului nu înseamnă că Republica Moldova va înceta cooperarea internațională cu statele CSI în dosarele penale. Aceasta va putea continua în baza altor acorduri internaționale la care țara noastră este parte, inclusiv Convenția europeană de asistență judiciară în materie penală și Convenția asupra substanțelor psihotrope. Cele două proiecte de lege urmează să fie examinate de Parlament în lectura a doua.