Curs valutar
  • EUR
    19.9863
    0%
  • USD
    17.0881
    0%
  • RUB
    0.2050
    0%
  • RON
    3.8050
    0%
  • UAH
    0.3831
    0%

Toate știrile

23 august 2026

Despre frica de vaccin anti-COVID-19 a moldovenilor! Unde a greșit statul

31 Dec. 2021, 08:13
 // Categoria: Opinii // Autor: 
31 Dec. 2021, 08:13 // Opinii // 

Republica Moldova n-a avut suficiente resurse pentru a combate fenomenul fake-news-urilor în pandemia de COVID-19. Este opinia specialiștilor în domeniul sănătății care consideră că reticența moldovenilor la vaccin este determinată de lipsa informațiilor veridice la acest subiect. Necesitatea vaccinării cu trei doze este explicată prin numărul de anticorpi oferiți de vaccin, suficienți doar pentru o protecție de jumătate de an, notează IPN.

Potrivit datelor oficiale, rata națională de vaccinare împotriva COVID-19 cu o doză este de aproape 30%, iar cu schemă completă – de peste 28%. Specialiștii în domeniul sănătății spun că numărul redus de cetățeni ai Republicii Moldova care acceptă să se vaccineze este determinat de teoriile conspiraționiste promovate cu succes în rândul moldovenilor care nu au acces la surse veridice de informare.

„Era clar că dacă nu ne vaccinăm repede, vor apărea tulpini noi. S-a știut de la început că oamenii vor fi protejați sau prin vaccin, sau prin boală. Noi am ales să trecem prin boală. Asta a fost alegerea oamenilor. Indiferent prin ce metodă ai obținut protecția, ea se diminuează, de asta sau faci booster, sau mai treci o dată prin boală. Este o alegere umană. Frica de vaccin este alimentată de mai multe surse, e vorba de necunoaștere, acces la informație incorectă. Un fenomen în această pandemie este războiul informațional care se duce, iar noi nu am avut suficiente resurse ca să combatem toate falsurile apărute. Au fost foarte multe falsuri care au rătăcit nu doar oameni simpli, ci și personalități din lumea medicală care au lansat niște puncte de vedere proprii ce au fost luate drept adevăruri absolute”, a spus Ala Tocarciuc în cadrul emisiunii „Puterea a Patra” de la N4.

Medicii explică necesitatea vaccinării cu mai multe doze prin faptul că imunizarea nu oferă o protecție nelimitată împotriva bolii. Potrivit lor, introducerea obligativității testului PCR la trecerea frontierei de stat este justificată, în condițiile unui număr de infectări în creștere.

„Inițial, mesajul autorităților era că dacă oamenii se vaccinează, își vor recăpăta libertatea. Problema acestui virus constă în imunitatea pe care ți-o oferă, atât dacă te îmbolnăvești și obții imunitate pe cale naturală, cât și dacă te vaccinezi, anticorpii care se formează sunt suficienți pentru aproximativ 6 luni. Atunci când s-a decis imunizarea cu prima doză, autoritățile credeam că în 6 luni vom ajunge la imunizarea colectivă de 70%, nu s-a reușit. S-a introdus a doua doză, ulterior doza booster. Întrucât a crescut considerabil numărul cazurilor în Europa, se impune și obligativitatea deținerii testului PCR. Cred că ar trebui folosite mai mult și testele rapide, care sunt destul de veridice, în comparație cu primele teste care au apărut. Și poate ar trebui exclus testul PCR, care este destul de costisitor și durează să obții rezultatul. În unele locuri deja am putea implementa testarea rapidă, care este cu mult mai accesibilă”, a spus medicul Mihai Stratulat.

Сea mai înaltă rată de vaccinare cu schema completă se atestă în municipiul Chișinău – 42%. Cea mai redusă acoperire vaccinală se atestă în UTA Găgăuzia – 17%, Sîngerei și Leova – 19%. Pentru obținerea unei imunități colective, rata de imunizare la nivel național trebuie să fie de cel puțin 70%.

Realitatea Live

23 Aug. 2026, 15:54
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
23 Aug. 2026, 15:54 // Slider //  Ana Panaguța

La 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică au semnat, la Moscova, Pactul Ribbentrop-Molotov, un tratat de neagresiune care a schimbat radical echilibrul politic din Europa și a deschis calea pentru declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial. Documentul a fost semnat de miniștrii de externe ai celor două state, Joachim von Ribbentrop și Viaceslav Molotov, în prezența lui Iosif Stalin, transmite IPN.

Tratatul, valabil 10 ani, a fost însoțit de un protocol secret prin care cele două puteri își delimitau sferele de influență în Europa de Est. În baza acestuia, teritorii din regiune au fost ulterior împărțite între Germania nazistă și URSS. La scurt timp, Germania a atacat Polonia din vest, iar Uniunea Sovietică a invadat-o din est, începând împărțirea teritoriului polonez între cele două regimuri totalitare.

Consecințele pactului au fost dramatice pentru statele din Europa Centrală și de Est. Uniunea Sovietică a anexat, în perioada următoare, teritorii din România, țările baltice și alte zone ale regiunii, în timp ce populațiile din teritoriile ocupate au fost supuse represiunii, deportărilor și altor forme de persecuție. Pactul este considerat unul dintre actele care au contribuit decisiv la instaurarea unei perioade de dominație totalitară în centrul și estul Europei.

În iunie 1941, Germania nazistă a încălcat înțelegerea și a atacat Uniunea Sovietică, declanșând operațiunea Barbarossa. Alianța de conjunctură dintre Hitler și Stalin s-a încheiat astfel, însă efectele acordului din 1939 au continuat să se manifeste mult timp după dispariția celor două regimuri. România, Polonia, Finlanda, Letonia, Estonia și Lituania au fost țările afectate direct de schimbarea frontierelor în urma pactului și a politicii sovietice de expansiune.

La 87 de ani de la semnarea documentului, deși Germania nazistă și Uniunea Sovietică au dispărut, consecințele deciziilor luate de cele două regimuri continuă să influențeze relațiile și percepțiile politice din Europa Centrală și de Est.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!