Comisarul european pentru mediu, Virginijus Sinkevicius, a făcut un apel la statele membre să testeze și să monitorizeze apa reziduală din canalizări în următoarele șase luni, în vederea detectării urmelor de coronavirus.

„Este crucial ca țările UE să stabilească sisteme de monitorizare a apei uzate cât mai repede cu putință pentru a ne asigura că datele relevante sunt obținute și folosite de autoritățile sanitare”, a spus Sinkevicius într-un interviu publicat în ziarul german Welt am Sonntag.

În Europa, un număr de orașe și țări își testează deja apa reziduală ca măsură de combatere a pandemiei de coronavirus.

Agenția pentru Sănătate din Irlanda folosește deja un program de urmărire a apei reziduale pentru a depista circulația virusului în diferite regiune. În riviera franceză, o analiză recentă a apei reziduale a arătat că prevalența virusului a scăzut în regiune.

„Monitorizarea apei uzate trebuie să fie integrată sistematic în strategiile naționale de testare pentru a detecta mai ușor circulația virusului. Ea poate fi un instrument adițional pentru a urmări evoluția pandemiei”, a adăugat comisarul pentru mediu.

Comisarul a mai recomandat ca eșantioanele să fie analizate de două ori pe lună în marile metropole europene pentru a vedea cum evoluează pandemia și care este prevalența virusului în diferite regiuni.

#Comisia Europeană #coronavirus #Covid

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.