Platforma Națională a Femeilor din Moldova (PNFM) a desfășurat cel de al doilea atelier de lucru cu tematica „Identificarea propunerilor de politici privind abilitarea și participarea economică a femeilor în Republica Moldova”, marți, 2 februarie 2022.

Evenimentul a avut loc în format online și a adunat peste 50 de femei de afaceri, reprezentante din administrația publică locală și organizații non-guvernamentale din regiunea Nord a Republicii Moldova. Acestea au prezentat propriile istorii de succes și au generat recomandări și propuneri privind abilitarea și participarea economică a femeilor în țara noastră.

Iulia Costin, președinta Platformei Naționale a Femeilor din Moldova a declarat în deschiderea evenimentului că potențialul economic al femeilor este încă nevalorificat pe deplin în țara noastră, exprimându-și încrederea că participarea economică a femeilor poate și trebuie să fie dezvoltată.

„Acest eveniment este organizat de PNFM cu suportul GIZ Moldova în cadrul proiectului ”Consilierea Guvernului Republicii Moldova în probleme economice”. Suportul oferit din partea GIZ Moldova are drept scop fortificarea dialogului între femeile din trei regiuni ale țării, pentru a identifica propuneri relevante de abilitare economică a acestora, în special a celor din zonele rurale și a celor din grupuri vulnerabile.”

Ina Crețu, consilier politici în cadrul Proiectului „Consilierea Guvernului Republicii Moldova în politici economice”, implementat de GIZ Moldova a reiterat că prin acest proiect se urmărește identificarea propunerilor de politici privind abilitarea și participarea economică a femeilor. Cele mai fezabile și binevenite dintre propunerile identificate vor fi propuse spre considerare Guvernului Republicii Moldova.

Istoriile de succes prezentate de către femeile antreprenoare au inspirat și motivat participantele să lanseze noi afaceri și să le dezvolte pe cele existente.

Ludmila Catlabuga, din raionul Soroca, satul Visoca, a lansat o afacere în domeniul zootehnic în anul 2015. Compania „Vita-Biofarm” este o fermă de bovine specializată în producerea laptelui, unde sunt colectate zilnic aproximativ 1800 de kilograme de lapte.

Angela Bejenari practică agricultura ecologică. GȚ Angela Bejenari activează din anul 2002 în raionul Dondușeni, satul Plop și se ocupă cu cultivarea cartofilor timpurii, morcovi, sfeclă, tomate, castraveți, nuci grecești, pomușoare, fructe pe o suprafață de 30 ha.

Veronica Roșca a deschis primul „coffee to go” din Edineț. SRL „Tribum”, marca comercială TRIB Coffee, a fost fondat în decembrie 2020. A pornit de la conceptul de a aduce cafea de calitate înaltă, preparată după standarde italiene. A reușit să creeze o comunitate prietenoasă de consumatori de cafea, deși până a începe mereu li s-a spus că ideea nu are viitor.

Anna Balahtari, mamă a cinci copii, este antreprenoarea din satul Mărinești, raionul Strășeni, care adună plantele medicinale și produce din ele ceaiuri. SRL „GrinPlantart” a fost fondat în anul 2018. Oricine a încercat să consume măcar odată ceaiurile din plante au descoperit aroma încântătoare a acestora. Dincolo de gustul sublim şi deosebit, ceaiurile din plante aduc şi beneficii uimitoare pentru sănătate.

După prezentarea a patru istorii de succes ale femeilor de afaceri din regiunea Nord, evenimentul a continuat printr-o sesiune de dezbateri, de întrebări și răspunsuri, totalizarea recomandărilor, propunerilor, ideilor de politici privind abilitarea și participarea economică a femeilor în Republica Moldova.

În scopul realizării obiectivului propus, PNFM beneficiază de subvenție locală „Fortificarea dialogului de politici în domeniul abilitării și participării economice a femeilor din Republica Moldova” din partea GIZ Moldova.

Acest eveniment a fost organizat cu sprijinul Proiectului „Consilierea Guvernului Republicii Moldova în politici economice”, implementat de către GIZ Moldova cu suportul financiar al Ministerului Federal pentru Cooperare Economică și Dezvoltare al Germaniei (BMZ) și al Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC).

#antreprenoare #istorii de succes #PNFM

Danemarca își pregătește Biserica pentru eventualitatea unui război de amploare în Europa. Începând din ianuarie, preoții militari îi vor instrui pe preoții parohi să organizeze înmormântări militare și să gestioneze un număr mare de militari decedați, scrie Medifax.

Preoții civili, instruiți pentru înmormântări militare

Începând din ianuarie, preoții din întreaga țară vor fi instruiți să oficieze astfel de ceremonii și să gestioneze situații în care numărul persoanelor decedate este mult mai mare decât în mod obișnuit.

Potrivit Militarnyi, șeful capelanilor militari din Danemarca, Thomas H. Beck, a declarat presei daneze că experiența războiului din Ucraina arată că, în cazul unui conflict major, numărul victimelor ar putea depăși semnificativ bilanțurile înregistrate în operațiunile militare anterioare ale Danemarcei.

În prezent, în Forțele Armate daneze activează 95 de capelani militari, care oferă asistență religioasă și sprijin spiritual militarilor. În timp de pace, aceștia lucrează și ca preoți în parohii.

Potrivit lui Thomas H. Beck, cei 95 de capelani nu ar putea oficia singuri toate ceremoniile funerare în cazul unui război de amploare. De aceea, preoții din parohiile civile vor fi pregătiți să îi sprijine în situația unui număr mare de militari decedați.

Capelanii militari danezi sunt instruiți pentru a oferi sprijin religios și spiritual militarilor, dar și în domeniul dreptului internațional umanitar și al problemelor specifice mediului militar.

Bani pentru pregătirea Bisericii

Danemarca a alocat deja 1,8 milioane de coroane daneze, aproximativ 280.000 de dolari, pentru pregătirea Bisericii Danemarcei în vederea acestor situații. Fondurile au fost prevăzute în acordul de apărare încheiat în noiembrie 2024, prin care autoritățile daneze au stabilit măsurile și finanțările necesare consolidării capacităților de apărare ale țării.

Anterior, Forțele Armate daneze au extins recrutarea tinerilor, pe măsură ce tensiunile cu Statele Unite privind Groenlanda s-au amplificat, iar Rusia continuă războiul din Ucraina. Noul program de 11 luni a început cu 1.600 de recruți, iar Danemarca intenționează să crească numărul anual la 7.500 până în 2033.