De mai mulți ani Ministerul Mediului din România coordonează programul „Rabla”, prin care deținătorii unor vehicule scoase din uz (VSU) le pot preda producătorului sau importatorului, obținând o reducere la procurarea unuia nou. Asemenea programe există și în celelalte state ale UE. Ministerul Mediului al Republicii Moldova de asemenea a elaborat un regulament privind gestionarea VSU. „El se află la etapa de avizare de către instituțiile și ministerele de resort (Ministerul Economiei, Ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene și alte agenții guvernamentale, n.r.)”, a explicat pentru IPN Virginia Galatonov, consultant principal în Direcția politici de management al deșeurilor și substanțelor chimice din cadrul Ministrului.

Regulamentul urmează să fie adoptat printr-o hotărâre de guvern. Documentul „transpune prevederile Directivei nr.2000/53/CE a Parlamentului European și a Consiliului European din 18 septembrie 2000 privind vehicule scoase din uz”.

„Scopul regulamentului constă în instituirea unui cadru juridic de reglementare privind prevenirea formării de deșeuri provenite de la vehiculele scoase din uz, colectarea, reutilizarea, reciclarea și alte forme de valorificare a vehiculelor scoase din uz, inclusiv componentelor și materialelor acestora pentru a reduce eliminarea de deșeuri, contribuind astfel la o dezvoltare durabilă a societății și la îmbunătățirea din punct de vedere ecologic a activității agenților economici implicați în ciclul de viață al vehiculelor conform principiului de responsabilitate extinsă a producătorului, în special a agenților economici direct implicați în tratarea vehiculelor scoase din uz”, se precizează în proiectul de regulament.

În particular, proiectul de regulament prevede că „producătorii de vehicule și a componentelor acestora au obligația de a asigura primirea de la ultimul deținător și/sau proprietar legal al vehiculelor pe care le-au introdus pe piață, atunci când acestea devin vehicule scoase din uz, și predarea acestora către agenții economici autorizați să desfășoare activități de tratare”.

Potrivit sursei citate, actualmente, este în proces de elaborare mecanismul prin care importatorii de autovehicule vor fi obligați sa asigure reciclarea VSU.

„Mecanismul încă nu a fost pus pe rol, nu a fost definitivat, la el se mai lucrează”, a specificat Virginia Galatonov.

Din 2023, mecanismul de responsabilitate extinsă a producătorilor (importatorilor) pentru VSU ar putea fi funcțional. Astfel, automobiliștii din Republica Moldova vor putea să predea VSU importatorului.

Proiectul de regulament mai prevede reglementări pentru „agenți economici care desfășoară numai activități de colectare autorizați”. În particular, aceștia trebuie să predea „VSU colectate în maximum o lună de la data preluării lor agenților economici autorizați pentru tratarea VSU, așa cum au fost preluate de la ultimul deținător și/sau proprietar”.

Astfel, de mecanismul în cauză ar putea beneficia și proprietarii unor VSU care au fost procurate la mâna a doua și aduse în Republica Moldova de către persoane private, fără serviciile vreunui agent economic autorizat.

Așa-numitul lider al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, a declarat, în cadrul unei conferințe de presă susținute în luna august, că, în ultimii 36 de ani, Republica Moldova nu ar fi investit „niciun ban” în regiune, iar toate obligațiile sociale față de populație ar fi fost suportate exclusiv din bugetul de la Tiraspol.

Potrivit Promo-LEX, declarațiile acestuia nu corespund realității. Conform datelor oficiale, Republica Moldova alocă zeci de milioane de lei pentru tratamente spitalicești, medicamente compensate și studii universitare de care beneficiază locuitorii regiunii transnistrene.

Doar în primul semestru al anului 2026, din fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală au fost finanțate 4.051 de cazuri de tratament spitalicesc pentru cetățenii domiciliați în regiunea transnistreană. Valoarea acestora a constituit 78,2 milioane de lei.

În aceeași perioadă, au fost finanțate medicamente și dispozitive medicale compensate în valoare de peste 14,1 milioane de lei. Promo-LEX precizează că, împreună, cele două categorii de cheltuieli depășesc 92,4 milioane de lei. Aceste resurse reprezintă un sprijin concret pentru accesul locuitorilor regiunii la tratamente și produse medicale compensate.

Peste 37,4 milioane de lei pentru studii, burse și cazare

Contribuția Republicii Moldova pentru locuitorii din regiunea transnistreană se regăsește și în educație. Pentru anul de studii 2025-2026, cheltuielile pentru instruirea, bursele și cazarea în cămine a 674 de tineri din regiunea transnistreană, care studiază la locuri bugetare în instituțiile publice de învățământ superior, sunt estimate la peste 37,4 milioane de lei.

La această sumă se adaugă finanțarea elevilor din învățământul general și profesional tehnic, menționată în raport. Prin urmare, cheltuielile estimate pentru cei 674 de studenți nu reprezintă întreaga contribuție a statului în domeniul educației pentru locuitorii regiunii.

Contribuțiile Republicii Moldova, negate de propaganda de la Tiraspol

Potrivit raportului Promo-LEX, negarea contribuției Moldovei face parte dintr-un discurs mai amplu prin care autoritățile constituționale sunt prezentate drept principala sursă a dificultăților economice și sociale din regiune. Măsurile de reintegrare sunt asociate, prin presa și televiziunile controlate de regimul de ocupație și holdingul Sheriff, precum și prin rețelele sociale, cu noțiuni precum „blocadă”, „șantaj”, „agresiune economică” sau „jaf”.

O retorică similară vizează Fondul de convergență. Mecanismul destinat reducerii decalajelor economice și sociale dintre cele două maluri este prezentat drept un instrument prin care Chișinăul ar urmări să colecteze bani din regiune pentru a-și acoperi propriul deficit bugetar.

În acest context, datele despre tratamente, medicamente și studii arată o contribuție concretă a Republicii Moldova la sănătatea și educația locuitorilor regiunii. Afirmația că statul nu ar fi oferit „niciun ban” omite aceste finanțări.