De mai mulți ani Ministerul Mediului din România coordonează programul „Rabla”, prin care deținătorii unor vehicule scoase din uz (VSU) le pot preda producătorului sau importatorului, obținând o reducere la procurarea unuia nou. Asemenea programe există și în celelalte state ale UE. Ministerul Mediului al Republicii Moldova de asemenea a elaborat un regulament privind gestionarea VSU. „El se află la etapa de avizare de către instituțiile și ministerele de resort (Ministerul Economiei, Ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene și alte agenții guvernamentale, n.r.)”, a explicat pentru IPN Virginia Galatonov, consultant principal în Direcția politici de management al deșeurilor și substanțelor chimice din cadrul Ministrului.

Regulamentul urmează să fie adoptat printr-o hotărâre de guvern. Documentul „transpune prevederile Directivei nr.2000/53/CE a Parlamentului European și a Consiliului European din 18 septembrie 2000 privind vehicule scoase din uz”.

„Scopul regulamentului constă în instituirea unui cadru juridic de reglementare privind prevenirea formării de deșeuri provenite de la vehiculele scoase din uz, colectarea, reutilizarea, reciclarea și alte forme de valorificare a vehiculelor scoase din uz, inclusiv componentelor și materialelor acestora pentru a reduce eliminarea de deșeuri, contribuind astfel la o dezvoltare durabilă a societății și la îmbunătățirea din punct de vedere ecologic a activității agenților economici implicați în ciclul de viață al vehiculelor conform principiului de responsabilitate extinsă a producătorului, în special a agenților economici direct implicați în tratarea vehiculelor scoase din uz”, se precizează în proiectul de regulament.

În particular, proiectul de regulament prevede că „producătorii de vehicule și a componentelor acestora au obligația de a asigura primirea de la ultimul deținător și/sau proprietar legal al vehiculelor pe care le-au introdus pe piață, atunci când acestea devin vehicule scoase din uz, și predarea acestora către agenții economici autorizați să desfășoare activități de tratare”.

Potrivit sursei citate, actualmente, este în proces de elaborare mecanismul prin care importatorii de autovehicule vor fi obligați sa asigure reciclarea VSU.

„Mecanismul încă nu a fost pus pe rol, nu a fost definitivat, la el se mai lucrează”, a specificat Virginia Galatonov.

Din 2023, mecanismul de responsabilitate extinsă a producătorilor (importatorilor) pentru VSU ar putea fi funcțional. Astfel, automobiliștii din Republica Moldova vor putea să predea VSU importatorului.

Proiectul de regulament mai prevede reglementări pentru „agenți economici care desfășoară numai activități de colectare autorizați”. În particular, aceștia trebuie să predea „VSU colectate în maximum o lună de la data preluării lor agenților economici autorizați pentru tratarea VSU, așa cum au fost preluate de la ultimul deținător și/sau proprietar”.

Astfel, de mecanismul în cauză ar putea beneficia și proprietarii unor VSU care au fost procurate la mâna a doua și aduse în Republica Moldova de către persoane private, fără serviciile vreunui agent economic autorizat.

Aproximativ 70 de nave așteaptă în apropierea Canalului Sulina de pe Dunăre pentru a avea acces la porturile ucrainene în vederea încărcării cerealelor destinate exportului, au declarat miercuri, 26 august, comercianți și analiști, în contextul în care lipsa piloților și prioritatea acordată altor încărcături generează întârzieri semnificative, scrie hotnews.ro.

După ce atacurile rusești au blocat efectiv porturile ucrainene de la Marea Neagră, care gestionau 90% din exporturile de cereale ale țării, unele transporturi au fost redirecționate către porturile fluviale de pe Dunăre, care au o capacitate mult mai redusă.

Transporturile de cereale concurează pentru acces pe canalul Sulina cu transporturi care au prioritate mai mare, precum combustibilul, ceea ce încetinește exporturile. Alertele frecvente de raid aerian, care forțează suspendarea tuturor operațiunilor portuare, au agravat perturbările.

Ucraina este unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume, iar perturbarea transporturilor sale pot determina creșterea prețurilor la nivel global.

„Situația s-ar putea înrăutăți”

„La data de 25 august, peste 50 de nave așteptau să treacă prin Canalul Sulina, în timp ce doar cinci până la șapte nave pe zi se îndreptau spre porturile ucrainene de pe Dunăre”, a transmis firma de consultanță ASAP Agri.

Compania de consultanță a precizat, într-un mesaj publicat pe Telegram, că fiecare zi de întârziere poate costa până la 8.000 de dolari, ceea ce se adaugă la tarifele de transport deja ridicate.

„Situația s-ar putea agrava în cazul în care condițiile meteorologice se vor deteriora în zilele următoare”, a adăugat aceasta.

Katerina Kononenko, director de operațiuni la compania de transport maritim Avalon, a declarat că se preconizează ca, din cauza vremii nefavorabile, Canalul Sulina să fie închis timp de aproximativ două zile.

„În contextul actual, aceasta reprezintă cu adevărat un obstacol serios. Astăzi, aproximativ 70 de nave așteaptă la intrarea în Sulina. În acest moment, capacitatea reală de trafic a Canalului Sulina pentru navele care se îndreaptă spre porturile ucrainene este de doar două-trei nave pe zi. Este un nivel foarte scăzut”, a adăugat ea.

Ucraina s-a bazat în mare măsură pe porturile de pe Dunăre și la începutul războiului, când Rusia a blocat porturile din regiunea Odesa. Capacitatea de export a cerealelor pe Dunăre a atins un nivel maxim de 2,5 milioane de tone metrice pe lună în perioada 2022-2023.

În prezent, volumul exporturile de cereale pe Dunăre este cu mult sub nivelurile din 2022-2023, deși traderii își măresc treptat transporturile. Operatorul feroviar ucrainean Ukrzaliznytsia a declarat recent că volumele de cereale transportate către porturile dunărene au fost de 11 ori mai mari în august decât în iulie.

Datele Ministerului Agriculturii din Ucraina arată că țara vecină a exportat 539.000 de tone de cereale în perioada 1-21 august, comparativ cu 1,73 milioane în aceeași perioadă a anului precedent.