Încă de la începutul invaziei din țara vecină, toate structurile de stat din Moldova s-au mobilizat pentru a face față fluxului mare de refugiați din Ucraina. Potrivit șefului Inspectoratului General al Poliției de Frontieră (IGPF), Rosian Vasiloi, este prima situație de acest fel la trecerilor frontierelor de stat, însă datorită planurilor de contingență pregătite anterior de responsabili, a fost posibilă o intervenție promptă la gestionarea fluxului de călători.

Astfel, începând cu instituirea stării de urgență în țară, au fost simplificate procedurile la trecerea frontierei.

„Cea mai mare provocare a fost fluidizarea activității în punctele de trecere a persoanelor dar și a unităților de transport. Atât la intrarea în țară cât și la ieșire. Majoritatea folosesc teritoriul R. Moldova pentru a tranzita”.

Totodată, potrivit șefului IGPF, un aspect important se referă la minori.

„Ne-am asigurat că aceste categorii primesc o atenție sporită pentru a fi în siguranță, iar la intrarea în Moldova au fost instituite protocoale speciale”.

De asemenea, în punctul de trecere a frontierei Palanca au fost instituite grupe de medici care acordă ajutor și suport cetățenilor, iar ulterior suplinite.

În ceea ce ține de punctele de trecere a frontierei moldo-ucrainene, șeful IGPF a declarat că toate cele 26 de puncte activează în regim normal, iar circa 12 mii de cetățeni s-au întors în Ucraina în această perioadă.

„În contextul în care spațiul aerian a fost închis, majoritatea angajaților de la Aeroportul Internațional Chișinău au fost repartizați pentru a activa în alte puncte de trecere a frontierei. În comparație cu primele zile, fluxul de călători este mai mic, iar zilnic, la PTF Palanca înregistrăm pe sensul de intrare în țară câte 3-4 mii de oameni, iar pe sensul de ieșire câte 500-700 de cetățeni”, a conchis Vasiloi.

De menționat că, conform statisticilor prezentate de responsabil, în prima săptămână de invazie în Ucraina, fluxul de călători la frontiera cu Moldova a crescut cu 6, 5 ori, iar la frontiera cu România de 3 ori.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#actiuni #Politia de frontiera #refugiati #Ucraina

Germania închide ultimul consulat rus din ţară, cel de la Bonn, şi un centru cultural rus de la Berlin, a anunţat marţi, 1 septembrie, ministrul de Externe german Johann Wadephul, transmite DCnews.ro. Decizia vine după ce autorităţile germane i-au imputat Rusiei incidentul cu o dronă încărcată cu explozibil, descoperită la începutul lunii august pe aeroportul din Leipzig/Halle.

„Am ordonat măsurile următoare, în acord cu cancelarul federal (Friedrich Merz): consulatul general al Rusiei la Bonn va fi închis începând cu 18 septembrie. Contractul „Casei ruse” la Berlin va fi reziliat”, a afirmat Wadephul într-o declaraţie.

Germania acuză Rusia de operațiuni hibride în Europa

El a adăugat că incidentul de la Leipzig nu trebuie privit ca un caz izolat, întrucât „se înscrie într-un şablon al operaţiunilor hibride ruse în Europa”.

Cu puţin timp înainte, ministrul de Interne german Alexander Dobrindt a declarat că „în ansamblu, anchetele poliţiei, modul de operare şi informaţiile serviciilor speciale arată că Rusia este responsabilă pentru atacul eşuat cu o dronă încărcată cu explozibil de la aeroportul din Leipzig, luna trecută”.

„Configuraţia dronelor şi utilizarea diverselor componente, explozibilul şi dispozitivele de aprindere au legătură cu alte operaţiuni hibride desfăşurate de Rusia şi cu războiul său contra Ucrainei. Tehnologia utilizată şi interacţiunea diferitelor elemente trebuie să fie calificate de profesionişti şi indică un nivel ridicat de expertiză tehnică, precum şi un efort organizaţional considerabil”, a precizat el.

Rusia promite răspuns la acțiunile Germaniei

Purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, a reacţionat spunând că Moscova va răspunde la „toate acţiunile antiruse” ale Germaniei.

„Atât Casa Rusă de Știință și Cultură din Berlin, cât și Consulatul nostru General din Bonn hărțuiesc de mult timp elita aflată la putere. Acum au găsit un pretext. Ei bine, vor primi un răspuns pe măsură”, a spus ea, potrivit TASS.

Zaharova a adăugat că „sub un pretext complet tras de păr, Berlinul a escaladat din nou relațiile bilaterale”. „Ca de obicei, nu au fost prezentate dovezi convingătoare sau serioase. Pur și simplu nu există și nici nu pot exista!”, a mai spus ea.

„Au inventat un pretext. Între timp, Berlinul este profund compromis atât prin implicarea sa în conflictul din Ucraina, cât și prin implicarea în atacuri teroriste împotriva civililor. Casa Rusă îi preocupă de mult timp. Așa că au căutat ceva de care să se agațe. Moscova va răspunde tuturor deciziilor antirusești”, a mai adăugat, marți seară, purtătoarea de cuvânt a MAE rus.

Ce s-a întâmplat pe aeroportul Leipzig

În noaptea de 4 spre 5 august, o dronă încărcată cu explozibil a fost descoperită în zona securizată a aeroportului Leipzig/Halle, în apropierea mai multor avioane-cargo ucrainene, iar după câteva minute s-a înregistrat o coliziune între un avion-cargo al companiei de logistică şi curierat DHL aflat în zbor şi o altă dronă. Aeronava DHL a reuşit să aterizeze ulterior pe aeroportul din Hanovra fără incidente şi doar cu avarii minore.

Potrivit media germane, care au citat surse apropiate autorităţilor, o a treia dronă a fost găsită zece zile mai târziu la vest de aeroport. A fost găsită o substanţă ce corespundea cu circa 50 de grame de hexogen, un explozibil militar extrem de puternic.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.