Președintele american Joe Biden a confirmat luni că Rusia a folosit rachete hipersonice în invazia sa din Ucraina, potrivit CNN.

„Și dacă veți observa, Rusia tocmai a lansat o rachetă hipersonică… Este, după cum știți cu toții, o armă cu impact, dar cu același focos pe ea ca orice altă rachetă, nu este o diferență atât de mare, cu excepția faptului că este aproape imposibil să o oprești. Există un motiv pentru care o folosesc”, a declarat Biden.

„[Președintele rus Vladimir] Putin este cu spatele la zid, el nu anticipa amploarea sau puterea unității noastre și cu cât este mai mult cu spatele la zid, cu atât mai mare va fi severitatea tacticilor pe care le poate folosi”, a spus președintele american.

Biden a vorbit și despre ajutorul de securitate pe care SUA l-au trimis în Ucraina împreună aliații NATO din regiune, amintind despre o finanțare de 2 miliarde de dolari și resurse militare semnificative pentru Ucraina, despre ai carei soldați a spus că „fac ravagii în armata rusă, fie că este vorba de tancurile, elicopterele sau aeronavele lor.”

Președintele a repetat avertismentul că Rusia ar putea desfășura „operațiuni sub steag fals”, inclusiv posibilitatea unui atac cu arme chimice în Ucraina.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„De câte ori începe să vorbească despre ceva ce crede că NATO, Ucraina sau Statele Unite sunt pe cale să facă, înseamnă că se pregătește să o facă. Nu este o glumă”, a spus Biden.

Ce sunt rachetele hipersonice și ce înseamnă pentru Ucraina și Occident folosirea de către Rusia a acestora

Rusia spune că a folosit rachete hipersonice Kinjal pentru a distruge un depozit subteran de muniție și rachete.

Potrivit unui expert în apărare, acesta este avertismentul lansat de Rusia că „are mijloacele de a escalada” conflictul în continuare și că Ucraina nu poate să se apere împotriva acestor atacuri.

Ce sunt rachetele supersonice

Președintele Vladimir Putin a subliniat în repetate rânduri că investește în rachete hipersonice și că acestea sunt „invincibile”, dar ce sunt ele mai exact?

Moscova susține că aceste rachete zboară la viteze excepțional de mari – viteze Mach 10 sau 12.000 km pe oră – și că, combinate cu manevrabilitate, este extrem de dificil sau imposibil de interceptat. Unii experți militari occidentali cred totuși că Rusia ar putea exagera capacitățile armelor lor hipersonice aer-sol.

„Racheta hipersonică are o capacitate de penetrare și o putere distructivă mai mare datorită vitezei sale foarte mari”, explică analistul militar Vassili Kachine.

Statisticile sunt impresionante: potrivit oficialilor ruși, Kinjal este capabilă să atingă ținte la o rază de peste 2.000 km.

Președintele Putin s-a lăudat în decembrie anul trecut că Rusia conduce lumea în ceea ce privește rachetele hipersonice, care sunt greu de urmărit deoarece pot schimba direcția în timpul zborului.

Racheta supersonică, avantaj strategic sau psihologic?

Un alt expert militar, Pavel Felgenhauer, a spus că utilizarea rachetelor Kinjal nu oferă Moscovei un avantaj strategic, ci este mai mult un avantaj psihologic.

„Practic, nu schimbă câmpul de luptă, dar cu siguranță are efect în ceea ce privește propaganda psihologică, să sperie pe toată lumea”, a explicat el.

Moscova a dezvoltat această gamă de arme hipersonice pentru a putea evita sistemele de apărare precum scutul antirachetă american din Europa, dar China a testat cu succes și un planor hipersonic, iar Coreea de Nord susține că dezvoltă și ea arme hipersonice.

„Statele Unite nu au această armă pentru moment”, notează Vassili Kashin.

James Acton spune că nu consideră mai periculoase decât rachetele sau artileria care poate provoca la fel de multă moarte.

Nu îl consider atât de semnificativ”, „nu știu cât de mult avantajează Rusia prin folosirea rachetelor hipersonice”.

Diferite clase de arme supersonice rusești

Racheta Kinjal (Pumnal)

Testată pentru prima dată cu succes în 2018, Kinjal și-a atins toate țintele în timpul testelor la o rază de la 1.000 km până la 2.000 km, potrivit Ministerului rus al Apărării. Dar această rază de acțiune poate fi extinsă deoarece sunt trase de pe avioane, în special de la Mig-31.

Racheta Avangard

Rachetele hipersonice cu planor hipersonic Avangard ale Rusiei sunt capabile să-și schimbe direcția și altitudinea la viteze foarte mari, făcându-le „practic invincibile”, potrivit lui Putin, care compară progresul științific și militar al dezvoltării lor „cu crearea primului satelit artificial al Pământului”, celebrul Sputnik.

Testate cu succes în decembrie 2018, viteza lor a atins apoi 27 Mach – sau de 27 de ori viteza sunetului – și a atins o țintă situată la aproximativ 6.000 de km distanță, potrivit Ministerului rus al Apărării. Au fost puse în funcțiune în decembrie 2019. Planoarele hipersonice Avangard sunt capabile să transporte sarcini nucleare.

Rachete Zircon

Rachetele hipersonice Zircon sunt lansate de pe o navă sau submarin de suprafață. Prima lansare oficială de test a fost în octombrie 2020 și zboară la viteze de Mach 9 pentru a atinge ținte pe uscat sau pe mare.

La sfârșitul lunii decembrie 2021, Vladimir Putin a anunțat primul test de probă cu succes a unei rachete Zircon.

Alte teste au avut loc din octombrie 2020 în Arctica rusă, în special de pe fregata Amiral Gorchkov și de pe submarin in imersie. (Nicoleta Onofrei)

#rachete hipersonice #război Ucraina #Rusia

Aproximativ 70 de nave așteaptă în apropierea Canalului Sulina de pe Dunăre pentru a avea acces la porturile ucrainene în vederea încărcării cerealelor destinate exportului, au declarat miercuri, 26 august, comercianți și analiști, în contextul în care lipsa piloților și prioritatea acordată altor încărcături generează întârzieri semnificative, scrie hotnews.ro.

După ce atacurile rusești au blocat efectiv porturile ucrainene de la Marea Neagră, care gestionau 90% din exporturile de cereale ale țării, unele transporturi au fost redirecționate către porturile fluviale de pe Dunăre, care au o capacitate mult mai redusă.

Transporturile de cereale concurează pentru acces pe canalul Sulina cu transporturi care au prioritate mai mare, precum combustibilul, ceea ce încetinește exporturile. Alertele frecvente de raid aerian, care forțează suspendarea tuturor operațiunilor portuare, au agravat perturbările.

Ucraina este unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume, iar perturbarea transporturilor sale pot determina creșterea prețurilor la nivel global.

„Situația s-ar putea înrăutăți”

„La data de 25 august, peste 50 de nave așteptau să treacă prin Canalul Sulina, în timp ce doar cinci până la șapte nave pe zi se îndreptau spre porturile ucrainene de pe Dunăre”, a transmis firma de consultanță ASAP Agri.

Compania de consultanță a precizat, într-un mesaj publicat pe Telegram, că fiecare zi de întârziere poate costa până la 8.000 de dolari, ceea ce se adaugă la tarifele de transport deja ridicate.

„Situația s-ar putea agrava în cazul în care condițiile meteorologice se vor deteriora în zilele următoare”, a adăugat aceasta.

Katerina Kononenko, director de operațiuni la compania de transport maritim Avalon, a declarat că se preconizează ca, din cauza vremii nefavorabile, Canalul Sulina să fie închis timp de aproximativ două zile.

„În contextul actual, aceasta reprezintă cu adevărat un obstacol serios. Astăzi, aproximativ 70 de nave așteaptă la intrarea în Sulina. În acest moment, capacitatea reală de trafic a Canalului Sulina pentru navele care se îndreaptă spre porturile ucrainene este de doar două-trei nave pe zi. Este un nivel foarte scăzut”, a adăugat ea.

Ucraina s-a bazat în mare măsură pe porturile de pe Dunăre și la începutul războiului, când Rusia a blocat porturile din regiunea Odesa. Capacitatea de export a cerealelor pe Dunăre a atins un nivel maxim de 2,5 milioane de tone metrice pe lună în perioada 2022-2023.

În prezent, volumul exporturile de cereale pe Dunăre este cu mult sub nivelurile din 2022-2023, deși traderii își măresc treptat transporturile. Operatorul feroviar ucrainean Ukrzaliznytsia a declarat recent că volumele de cereale transportate către porturile dunărene au fost de 11 ori mai mari în august decât în iulie.

Datele Ministerului Agriculturii din Ucraina arată că țara vecină a exportat 539.000 de tone de cereale în perioada 1-21 august, comparativ cu 1,73 milioane în aceeași perioadă a anului precedent.