Curs valutar
  • EUR
    19.7138
    -1.4452%
  • USD
    19.1405
    0.0486%
  • RUB
    0.3134
    -9.7639%
  • RON
    3.9877
    -1.4319%
  • UAH
    0.6482
    0.0771%

Dionis Cenușa: Sancționarea Rusiei pentru salvarea Ucrainei și factorul chinez

22 Mart. 2022, 06:29
 // Categoria: Opinii // Autor:  Dionis Cenușa
22 Mart. 2022, 06:29 // Opinii //  Dionis Cenușa

Sancțiunile împotriva Rusiei, deși tardive, constituie, după acordarea asistenței militare, cel de-al instrument vital pe care Ucraina mizează în lupta împotriva invaziei rusești. Primele sancțiuni occidentale cu impact economic sesizabil au fost declanșate îndată după recunoașterea independenței regiunilor separatiste din Luhansk și Donbas de către Rusia (pe 23 februarie). Celelalte au urmat rapid după începerea războiului, pe 24 februarie.

Chiar și după peste trei săptămâni de război, liderul ucrainean Volodymyr Zelensky readuce în discuție faptul că Occidentul a întârziat cu sancțiunile. În viziunea lui, acestea puteau fi introduse preventiv pentru a descuraja Moscova (Interfax, Martie 2022). Dar acest demers a fost ignorat pe ambele maluri ale Atlanticului. Deși regimul de sancțiuni a fost elaborat și coordonat în avans, aplicarea lui precipitată era considerată la Washington și în capitalele europene drept slăbiciune tactică, care le-ar fi redus din eficacitate. În schimb, accentul a fost pus pe negocieri directe cu Rusia, folosite de cea din urmă pentru a simula bunăvoință până la demararea asaltului militar asupra Ucrainei (concomitent de pe trei fronturi – Nord, Sud și Est). Totuși, aflate în vigoare, sancțiunile lovesc în economia rusească, dar încă nu produc impactul necesar pentru a stopa distrugerile, pierderile umane și ocupația rusă în Ucraina.

Practic, toate sancțiunile cu excepția blocării exporturilor de petrol, gaze naturale și cărbune au fost puse în mișcare în perioada 23 februarie – 22 martie. Spre deosebire de SUA, care a renunțat la achiziția de resurse energetice comercializate de Rusia (WhiteHouse, Martie 2022), statele UE ezită să facă mișcări bruște în aceeași direcție, din cauza dependenței energetice excesive față de Rusia. UE și statele membre se pregătesc să scape de dependența de gaze naturale (2/3) până la finele lui 2022 și caută soluții pentru a înlocui importul de petrol și cărbune, inclusiv prin sporirea investițiilor în regenerabile până în 2030. În realitate, procesul de diversificare a importurilor de resurse energetice în UE ar fi trebuit să înceapă 8 ani în urmă, îndată după rapturile teritoriale comise de Rusia în Ucraina (Crimeea, teritoriile separatiste din Luhansk și Donbas) și în loc de promovarea gazoductului Nord Stream 2 și reînnoirea contractelor pe gaze cu Rusia. De asemenea, sancțiunile împotriva oligarhilor ruși cu confiscarea activelor își aveau rostul deja doi ani în urmă, după tentativa de otrăvire a lui Aleksey Navalniy (în 2020). Nu în ultimul rând, sancționarea cuprinzătoare a regimului lui Lakashenko, care a jucat un rol esențial în lansarea invaziei rusești, era justificabilă în 2021, după aterizarea forțată a avionului Ryanair și provocarea crizei migranților la frontiera cu UE (IPN, Noiembrie 2021). Neaplicarea preventivă a sancțiunilor în aceeași măsură ca și nesancționarea la timp și potrivită a Rusiei și aliaților săi geopolitici (regimul lui Lukashenko) pentru acțiunile comise au alimentat senzația de impunitate la Kremlin și l-a determinat pe Putin să înceapă un război total împotriva Ucrainei.

Oprirea războiului sau pedepsirea Rusiei?

Până acum, doar la nivel european au fost introduse patru pachete de sancțiuni (31 măsuri) împotriva Rusiei în legătură cu războiul neprovocat și nejustificat împotriva Ucrainei (Comisia Europeană, Martie 2022). Pentru complicitatea în organizarea și desfășurarea invaziei, sancțiunile au fost extinse asupra Belarusului. Sancțiunile introduse până acum vizează deconectarea unei bune părți a sectoarelor bancare a acestor țări de la SWIFT și piața financiară europeană, fiind interzisă orice transfer de valută Euro. De asemenea, rezervele Băncii Centrale a Rusiei în statele UE au fost înghețate, ceea ce înseamnă reducerea resurselor financiare ale Moscovei disponibile pentru a se adapta la sancțiuni. Din totalul de 643 miliarde de dolari, aflați pe conturile străine (UE, G7, Elveția, Coreea de Sud etc.), doar 150-200 miliarde de dolari sunt accesibili.

În continuare, UE a restricționat importurile de bunuri valoroase pentru Rusia (oțel – cel puțin 3.3 miliarde EUR anual), iar importurile din Belarus au fost afectate în proporție de până la 70%. Adițional, UE împreună cu statele G7 nu vor aplica în raport cu Rusia principiul de “Națiunea cea mai Favorizată”. Au fost introduse și alte măsuri restrictive (transport, sectorul aviatic, etc.) menite să lovească în economia rusească cu scopul de a înceta războiul, precum și sancțiuni țintite spre instituțiile media rusești de dezinformare în masă – Russia Today și Sputnik (Vezi Tabelul de mai jos).

Tabel. Sancțiunile UE introduse împotriva Rusiei și Belarusului în contextul agresiunii împotriva Ucrainei, 23 Februarie – 15 Martie 2022

Pachetele de sancțiuni Tipul de sancțiuni
 

 

 

Primul pachet (23 Martie)

1. Sancțiuni financiare – limitarea accesului pe piața financiară europeană;

2. Sancțiuni economice – sistarea oricăror relații economice între regiunile separatiste ucrainene recunoscute și UE (deja în aplicare);

3. Sancțiuni individuale – restricții de călătorie și blocarea activelor – împotriva a 555 de persoane și 52 de entități

 

 

 

 

Al doilea pachet (25 Februarie)

4. Sancțiuni financiare de limitare a accesului la piața financiară a UE pentru 70% din sectorul bancar rusesc și companii de stat (inclusiv din sectorul militar);

5. Sancțiuni în sectorul energetic – interdicția de export a tehnologiilor utilizate pentru extragerea petrolului;

6. Sancțiuni în domeniul transporturilor – interdicția de comercializarea a avioanelor, componentelor și echipamentului din sectorul aviatic;

7. Sancțiuni în domeniul tehnologic – interdicții de export;

8. Sancțiuni individuale – lărgirea listei până la 654 de persoane

 

 

 

Al treilea pachet: Partea întâi (28 Februarie)

 

 

 

 

 

 

Partea doi (2 Martie)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Sancțiuni adiționale (9 Martie)

9. Sancțiuni financiare – interzicerea oricăror tranzacții cu Banca Centrală a Rusiei, soldată cu blocarea rezervelor și activelor acesteia în UE;

10. Sancțiuni în domeniu aviatic – închiderea spațiului aerian european pentru survolare de către aeronavele rusești;

11. Sancțiuni individuale – lărgirea listei până la 680 de persoane și 53 de entități;

 

12. Sancțiuni financiare – deconectarea principalelor bănci rusești de la SWIFT (împreună cu SUA și Marea Britanie);

13. Sancțiuni financiare – interzicerea finanțării proiectelor realizate de Fondul Rus de Investiții Directe;

14. Sancțiuni financiare – interzicerea transferul de valută Euro spre Rusia;

15. Sancțiuni în sectorul media – interzicerea activității Russia Today și Sputnik pe teritoriul UE;

16. Sancțiuni economice – restricționarea comerțului cu Belarus (70%);

17. Sancțiuni individuale – extinderea listei până la 702 persoane (cu includerea a 22 de reprezentanți militari bieloruși) și 53 de entități;

 

18. Sancțiuni financiare – deconectarea a trei bănci beloruse de la SWIFT;

19. Sancțiuni financiare – interzicerea accesului Băncii Centrale a Belarusului pe piața financiară a UE;

20. Sancțiuni financiare – includerea valutei digitale în pachetul de restricții pentru a preveni ocolirea sancțiunilor;

21. Sancțiuni economice – eliminarea companiilor de stat bieloruse pe bursa europeană;

22.  Sancțiuni financiare – limitarea accesului la serviciile bancare pentru cetățenii ruși cu conturi care depășesc 100.000 EUR;

23. Sancțiuni financiare – interzicerea transferului de valută EUR spre Belarus;

24. Sancțiuni în domeniul tehnologiei – interzicerea exporturilor de tehnologii în domeniul maritim pentru Rusia;

25. Sancțiuni individuale – lărgirea listei până la 862 de persoane

 

 

 

 

Al patrulea pachet (15 Martie)

26. Sancțiuni financiare – interzicerea oricăror tranzacții cu unele companii de stat;

27. Sancțiuni financiare – interzicerea serviciilor de rating pentru companiile rusești de către agențiile din UE;

28. Sancțiuni economice – interzicerea importului de metal și oțel, precum și a investițiilor în sectorul energetic rusesc;

29. Sancțiuni economice – interzicerea exportului de bunuri luxoase;

30. Sancțiuni individuale – lărgirea listei până la 877 de persoane și 62 de entități;

31. Sancțiuni economice – retragerea statutului de “Națiune cea mai Favorizată” pentru Rusia

Sursa: Compilația autorului în baza datelor Comisiei Europene

Adițional, UE a activat sancțiuni individuale împotriva a 877 de persoane și 62 de entități. În vederea asigurării că oligarhii, elitele economice și interpușii apropiați de Putin nu fug de sancțiuni, UE împreună cu statele G7 și Australia (32 de state occidentale) a înființat un Grup de lucru pentru „Înghețare și Confiscare”, care asigură implementarea acțiunilor de identificare, înghețare și confiscare a activelor. Spre deosebire de UE, SUA a emis o listă prioritară, care include 50 de persoane, inclusiv pe Vladimir Putin. La această etapă, Franța a reușit să înghețe circa 150 milioane EUR care aparțin cetățenilor ruși sancționați și imobil în valoare de 500 milioane EUR. Deocamdată, nu se știe care va fi soarta banilor și averilor confiscate. Ucraina cere utilizarea banilor acumulați în vederea finanțării reparațiilor de război, care ar putea depăși 100 miliarde de dolari. O altă opțiune este condiționarea întoarcerii activelor înghețate în schimbul progresului în de-ocuparea completă a Ucrainei.

Contra-sancțiunile și primii pași de adaptare

Drept răspuns la sancțiunile occidentale, Rusia a stabilit o listă a statelor “neprietenoase”, care numără 49 de state (NG, Martie 2022), inclusiv UE, statele G7 și Ucraina. În același context, partea rusă a înființat o listă neagră, pe care figurează deocamdată 13 politicieni americani, inclusiv Președintele Joe Biden, față de care se aplică sancțiuni personale pentru pretinsa „promovare a mesajelor rusofobe” (MID, Martie 2022). Una din cele mai probabile contra-sancțiuni inițiate de Moscova poate fi naționalizarea activelor ce aparțin companiilor acestor state, mai ales dacă s-au retras de pe piața rusă. Până atunci, afacerile companiilor plecate se află sub „administrarea externă” a guvernului rus. În total, până pe data de 20 martie, circa 400 de companii internaționale și-au închis definitiv oficiile în Rusia sau și-au suspendat activitatea temporar (Yale.edu, March 2022). Aceste companii s-au auto-sancționat pentru a evita asocierea cu Rusia, prevenirea efectelor secundare ale sancțiunilor sau a contribui indirect la finanțarea bugetului rus, care alocă resurse pentru derularea agresiunii militare împotriva Ucrainei.

Au fost inițiate o serie de măsuri de intervenție, în conformitate cu indicațiile lui Putin de „a se adapta” la sancțiuni, care, în opinia lui, ar fi fost introduse în orice caz (TASS, Martie 2022). Pot fi scoase în evidență cel puțin cinci măsuri majore de adaptare întreprinse de autoritățile ruse de la lansarea agresiunii militare rusești împotriva Ucrainei, pe 24 februarie.

Primo, guvernul încearcă să aloce fonduri din resursele federale pentru a credita băncile comerciale și mediul de afaceri, în vederea asigurării stabilității financiare și funcționării economiei. Până la finele lui 2022, în acest scop ar putea fi puse la dispoziție cel puțin 24 miliarde dolari (2,2 trilioane de ruble).

Secundo, după ce Master Card și Visa și-au încetat activitatea în Rusia (începând cu 10 martie), băncile rusești au început să caute modalități pentru asigura posibilitățile de plată internațională pentru cetățenii ruși. Deși cardul MIR numără peste 75 milioane de carduri de debit (30% din piață), care permite achitarea serviciilor în statele din Uniunea Euroasiatică, Tadjikistan, Turcia și Vietnam, utilitatea acestuia este extrem de limitată. În acest sens, Sberbank examinează posibilitatea emiterii unor carduri care să combine sistemul de plăți MIR cu cel al Chinei, reprezentat de UnionPay (peste 4 milioane de carduri în Rusia), operațional în 180 de țări din lume (Bloomberg, Martie 2022). În același sens, unele bănci rusești se pregătesc pentru deschiderea conturilor de depozit în yuani la scara întregii populații, după ce anterior erau disponibile numai pentru clientela de elită. Acești pași permit liberalizarea și popularizarea utilizării monedei chineze în Rusia. Chiar dacă sancțiunile occidentale duc la de-dolarizarea sistemului financiar-bancar rusesc, utilizarea în masă a monedei chineze sau “yuanizarea” economiei ruse necesită timp pentru a se materializa (Kommersant, Martie 2022). Adițional, băncile au început să lanseze servicii de plată online noi. Astfel, GazpromBank a dezvoltat serviciul GazpromPay, care din punct de vedere conceptual se aseamănă cu sistemul Paypal. GazpromPay permite conectarea cardurilor existente și crearea unor conturi virtuale noi, prin intermediul cărora pot fi efectuate achitări online, inclusiv de la magazinele online autohtone.

Tertio, după deconectarea de la sistemul de transfer internațional SWIFT, Banca Centrală a Rusiei a extins operațiunile Sistemului Național de Carduri de Plată (SNCP), care era în proces de dezvoltare și utilizare limitată după introducerea primelor sancțiuni economice împotriva Rusiei în 2014 (pentru implicarea în zdrobirea avionului civil MH17). Dezavantajul sistemului SNCP rezidă în geografia sa compactă, care include doar operatori ruși. Totodată, partea rusă a lăsat să se înțeleagă că entitățile străine vor putea să se conecteze la sistemul rusesc de transfer bancar.

Quarto, autoritățile centrale și cele locale au inițiat programe de creditare pentru a dezvolta capacități de substituire a importului sau activităților desfășurate de companiile occidentale plecate de pe piață. Bunăoară, primarul Moscovei Sergey Sobyanin a lansat o “foaie de parcurs” anti-criză pentru a susține mediul de afaceri în contextul sancțiunilor. În măsurile propuse se regăsește inițiativa de a aloca circa 4 milioane de dolari în total (500 milioane de ruble) sub formă de credite destinate pentru construcția unor rețele autohtone de restaurante fast-food. Această măsură a urmat după ce McDonalds a anunțat despre suspendarea activității sale în Rusia (TheGuardian, Martie 2022).

Quinto, pentru a evita un deficit acut de produse IT și alte tehnologii pe termen scurt, autoritățile au interzis exportul a 200 categorii de bunuri. Acestea includ atât echipament tehnologic, cât și cel medical, agricol și electric, inclusiv mijloacele de transport, dar și unele produse de lemn etc. În acest fel, partea rusă încearcă să diminueze efectul sancțiunilor occidentale, al căror obiectiv este paralizarea tehnologică a economiei ruse și, respectiv, stoparea războiului împotriva Ucrainei.

Factorul chinez și “fobia de sancțiuni”

China manifestă „neutralitate” atât vizavi de agresiunea rusească contra Ucrainei, cât și față de sancționarea Moscovei. Alianța strategică cu Putin este critică pentru a distrage atenția occidentală de la politica externă agresivă în raport cu vecinii săi asiatici. În măsură egală, impactul sancțiunilor occidentale asupra stabilității politice și socio-economice a Rusiei preocupă Beijingul. Acesta nu poate exclude faptul că regimul sancțiunilor poate fi oricând inițiat în direcția Chinei ca penalitate pentru încălcarea drepturilor omului în Xinjiang, Tibet sau Hong Kong. Același tip de temeri, dar și mai pronunțate, China le împărtășește în privința sprijinului pe care Taiwanul îl poate primi din partea Occidentului, dacă partea chineză recurge la soluții militare pentru a prelua controlul asupra insulei. Anume din aceste considerente, discursul oficial chinez accentuează faptul că dosarul taiwanez este unul de ordin intern, de aceea, ar fi incomparabil cu Ucraina, invadată de un stat terț.

Prelungirea agresiunii militare rusești în Ucraina (deja peste 3 săptămâni) consolidează, aprofundează și diversifică regimul de sancțiuni împotriva Rusiei, care odată puse în aplicare vor deveni precedente în gestionarea altor afaceri globale. De aceea, terenul de manevră al Chinei este destul de limitat. Pe de o parte, după cum a declarat șeful diplomației chineze, Wang Yi, relațiile politice cu Moscova sunt „tari ca piatra” (Reuters, Martie 2022) și nu pot fi pur și simplu abandonate pentru a menține balanța de puteri în raport cu SUA și UE. Iar, pe de altă parte, China vrea să-și protejeze industria și exporturile de răspândirea sancțiunilor asupra sa. SUA a avertizat cu măsuri de penalizare, dacă Rusia primește vreo asistență militară sau economică din partea Chinei. În acest context, mesajul pe care îl livrează diplomația chineză constă în căutarea „soluțiilor diplomatice” specifice pentru agresiunea rusă împotriva Ucrainei (CNN, Martie 2022). Concomitent, sursele media pro-Beijing exprimă nemulțumirea oficială privind aplicarea unilaterală a sancțiunilor (împotriva Rusiei) și interpretează avertizările SUA drept tentativă de a deteriora relațiile sino-ruse (GlobalChina, Martie 2022). Pe fundalul sprijinului primit de Ucraina din partea UE și SUA, China pare a fi mai mult decât determinată să asigure Moscova cu susținere politică. Totodată, este respinsă, în mod tranșant, utilizarea sancțiunilor extrateritoriale prin ocolirea Consiliul de Securitate al ONU, unde atât China, cât și Rusia pot folosi dreptul de veto. Aparent, China consideră totalmente inadecvată profunzimea și repeziciunea sancțiunilor împotriva Rusiei. Simplificarea proceselor decizionale de adoptare și coordonare a sancțiunilor între statele occidentale le oferă avantaj strategic superior împotriva actorilor geopolitici percepuți drept „rivali sistemici”, precum e în cazul Chinei.

Dacă sancțiunile occidentale vor rămâne intacte, însemnând că acordurile post-război viitoare dintre Ucraina și Rusia nu vor funcționa, atunci economia rusă va rămâne în izolare. În asemenea condiții, Rusia s-ar putea converti într-o „Coree de Nord”, dependentă de importurile și împrumuturile chinezești. Totodată, deși sistemul bancar rusesc denotă interes pentru înlocuirea dolarului cu valuta chineză (yuan), companiile din China păstrează anumită distanță în raport cu Rusia pentru a nu-și compromite accesul pe piețele financiare occidentale. Cu toate acestea, situația se poate schimba, dacă Rusia se înfruntă cu o rezistență ucraineană imbatabilă, iar China decide, la cel mai înalt nivel politic, să-și asume riscurile de contagiere cu sancțiuni și sprijină Rusia în mod tranșant.

În loc de concluzii…

Rusia are dileme serioase în fața sa. Situația sa economică este prea șubredă pentru a veni cu contra-sancțiuni proporționale, iar unicele măsuri sunt de ordinul simbolismului politic și nu au niciun efect asupra Occidentului. Preocuparea majoră a Moscovei este de a supraviețui furtuna sancțiunilor și de a-și adapta economia prin substituirea și diversificarea importului. Totuși, aceste obiective sunt complicate de faptul că orice țară terță care va dori să ajute Rusia riscă să se contagieze cu sancțiunile occidentale.

Capitularea Rusiei în fața sancțiunilor occidentale creează mai multe probleme pentru Beijing decât dacă armata rusă ar reuși să-l forțeze pe liderul ucrainean Volodymyr Zelensky să capituleze. Prin urmare, neutralitatea invocată de partea chineză favorizează supraviețuirea regimului lui Vladimir Putin, al cărui aventură militară în Ucraina îi clatină pământul de sub picioare. Beijingul nu sprijină nici sancțiunile împotriva Rusiei și nici ideea furnizării de asistență militară pentru fortificarea rezistenței ucrainene. Și totuși, acestea constituie unicele modalități prin care pot fi sporite costurile războiului pentru partea rusă și create premisele necesare pentru semnarea unui armistițiu de încetare a focului.

Această analiză este realizată pentru Fundația germană Hanns Seidel și Agenția de presă IPN.

Realitatea Live

Top destinații de vară în Moldova
Top destinații de vară în Moldova
Crează impact prin implicare
Crează impact prin implicare
Negre de la Fautor – cel mai bun vin roșu din lume. Istoria, tradițiile și legendele noastre – într-un singur pahar
Negre de la Fautor – cel mai bun vin roșu din lume. Istoria, tradițiile și legendele noastre – într-un singur pahar
Localitățile Bulboaca și Speia vor avea până la sfârșitul anului propria strategie de dezvoltare a turismului
Localitățile Bulboaca și Speia vor avea până la sfârșitul anului propria strategie de dezvoltare a turismului
Investiții importante în transportul public al Capitalei
Investiții importante în transportul public al Capitalei
Forumul Global al Nicotinei: Țigările și produsele fără fum trebuie reglementate în funcție de gradul de nocivitate
Forumul Global al Nicotinei: Țigările și produsele fără fum trebuie reglementate în funcție de gradul de nocivitate
Top 10 parfumuri bărbătești în 2022
Top 10 parfumuri bărbătești în 2022
Investiții care merită efortul în 2022. Ce spun experții?
Investiții care merită efortul în 2022. Ce spun experții?
LINELLA – MARCA COMERCIALĂ A ANULUI 2021
LINELLA – MARCA COMERCIALĂ A ANULUI 2021
06 Iul. 2022, 18:25
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Olga Mînzat
06 Iul. 2022, 18:25 // Actualitate //  Olga Mînzat

Angajații de la Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, au intervenit în raioanele Edineț și Briceni  pentru a lichida consecințele ploilor puternice din această după amiază.

„Echipele de salvatori sunt antrenați în comun cu lucrătorii SA Drumuri pentru defrișarea copacilor doborâți în urma rafalelor de vânt și precipitațiilor puternice, care au blocat parțial  traseul M5 între localitățile Groznița și Halahora raionul Briceni”, anunță IGSU.

Totodată, conform primelor informații înregistrate mai multe culturi agricole și case de locuit au fost afectate în localitățile Viișoara, Fetești și Bădragii Noi, raionul Edineț. Pagubele materiale cauzate de condiții meteorologice nefavorabile urmează a fi stabilite de Comisiile pentru Situații Excepționale raionale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Top destinații de vară în Moldova
Top destinații de vară în Moldova
Crează impact prin implicare
Crează impact prin implicare
Negre de la Fautor – cel mai bun vin roșu din lume. Istoria, tradițiile și legendele noastre – într-un singur pahar
Negre de la Fautor – cel mai bun vin roșu din lume. Istoria, tradițiile și legendele noastre – într-un singur pahar
Localitățile Bulboaca și Speia vor avea până la sfârșitul anului propria strategie de dezvoltare a turismului
Localitățile Bulboaca și Speia vor avea până la sfârșitul anului propria strategie de dezvoltare a turismului
Investiții importante în transportul public al Capitalei
Investiții importante în transportul public al Capitalei
Forumul Global al Nicotinei: Țigările și produsele fără fum trebuie reglementate în funcție de gradul de nocivitate
Forumul Global al Nicotinei: Țigările și produsele fără fum trebuie reglementate în funcție de gradul de nocivitate
Top 10 parfumuri bărbătești în 2022
Top 10 parfumuri bărbătești în 2022
Investiții care merită efortul în 2022. Ce spun experții?
Investiții care merită efortul în 2022. Ce spun experții?
LINELLA – MARCA COMERCIALĂ A ANULUI 2021
LINELLA – MARCA COMERCIALĂ A ANULUI 2021
 
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Inaugurarea expoziției „100 cele mai bune afișe 20”, la Muzeul Național de Artă al Moldovei
Inaugurarea expoziției „100 cele mai bune afișe 20”, la Muzeul Național de Artă al Moldovei
Scuarul teatrului dramatic rus de stat „A. P. Cehov”, amenajat de Halloween
Scuarul teatrului dramatic rus de stat „A. P. Cehov”, amenajat de Halloween
Monument dedicat eroilor Armatei Române, în parcul „Valea Morilor” din Capitală
Monument dedicat eroilor Armatei Române, în parcul „Valea Morilor” din Capitală