Guvernul lui Boris Johnson este zguduit, în ultimele zile, de un nou scandal. De această dată de numirea unui oligarh rus în Camera Lorzilor a Parlamentului Regatului Unit. Evgeni Lebedev, mogul de origine rusă, fiul unui fost spion KGB, a fost numit membru al Camerei Lorzilor în 2020 de Johnson.

Johnson a ajuns din nou sub presiuni politice uriașe, ca urmare a prieteniei sale cu Lebedev. Numirea oligarhului rus în Camera Lorzilor, în 2020, urmează să fie examinată minuțios, acum, după ce opoziția laburistă a reușit să obțină publicarea informațiilor cu privire la aceasta, după un vot în Parlament.

Lebedev, care deține publicațiile London Evening Standard și The Independent, a devenit membru pe viață al Camerei Lorzilor în iulie 2020, primind și titlul de Baron Lebedev de Hampton.

Sursă foto

În martie 2020, Comisia pentru numiri în Camera Lorzilor (HOLAC) i-a cerut lui Johnson să re-evalueze nominalizarea lui Lebedev, după ce serviciile de informații britanice au spus că numirea acestuia ar putea crea un risc de securitate, conform The Sunday Times.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Atunci, Johnson a discutat cu oligarhul rus și a cerut asigurări din partea serviciilor de informații, iar acestea au fost suficiente pentru ca premierul să-și mențină decizia.

Lebedev, care spune că acuzațiile care i se aduc sunt „insinuări lipsite de substanță”, spune că este deschis publicării rapoartelor transmise de serviciile de informații către HOLAC, notează digi24.ro

„Deschiderea și transparența sunt piloni ai sistemului nostru democratic, așa că salut publicarea avizului de securitate furnizat HOLAC de către servicii”, a scris Lebedev pe Twitter.

Boris Johnson a negat, la începutul lunii, că a intervenit pentru a obține numirea lui Lebedev și a spus că acesta nu este „vreun agent al Rusiei”.

Marți, laburiștii au votat o moțiune prin care se cere ca documentele legate de numirea lui Lebedev, aflate la guvern, să fie făcute publice până în 28 aprilie.

#Camera Lorzilor #Johnson #Lebedev #oligarh rus

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.