Curs valutar
  • EUR
    19.9863
    0%
  • USD
    17.0881
    0%
  • RUB
    0.2050
    0%
  • RON
    3.8050
    0%
  • UAH
    0.3831
    0%

Toate știrile

22 august 2026

G7 promite să pună capăt finanțării publice pentru proiectele de combustibili fosili

27 Mai 2022, 18:25
 // Categoria: În Lume // Autor:  Realitatea.md
27 Mai 2022, 18:25 // În Lume //  Realitatea.md

Naţiunile din Grupul G7 (cele mai puternice economii ale lumii) au decis, vineri, oprirea subvenţiilor pentru proiecte în străinătate cu sisteme de energie fosilă şi reducerea semnificativă până în 2035 a producţiei de electricitate din surse poluante.

„Asumăm angajamentul de a opri, până la sfârşitul anului 2022, orice nou ajutor public direct la nivel internaţional pentru proiecte în sectorul energiilor fosile fără echipamente pentru capturarea dioxidului de carbon”, a anunţat Grupul naţiunilor puternic industrializate G7 la finalul reuniunii miniştrilor Economiei, Energiei şi Climei, desfăşurată la Berlin.

De asemenea, statele membre G7 s-au angajat să reducă semnificativ utilizarea combustibililor fosili în sectorul intern pentru producţia de electricitate „până în anul 2035″, în cadrul eforturilor pentru contracararea încălzării climei prin renunţarea treptată la utilizarea cărbunelui.

Reprezentanții G7 nu au stabilit însă o dată calendaristică pentru a face posibilă eliminarea treptată a energiei alimentată cu cărbune. Aceștia au declarat totuși în mod comun că actuala criza energetică cauzată de războiul pornit de Rusia în Ucraina nu ar trebui să stopeze eforturile de combatere a schimbărilor climatice.

Angajamentul, publicat la sfârșitul a trei zile de discuții ale Grupului G7 de la Berlin, a fost mai slab decât o versiune anterioară a comunicatului final văzut de Reuters, care includea o țintă de a pune capăt producției de energie electrică pe cărbune fără încetare până în 2030.

Surse familiare cu discuțiile au spus că Japonia și Statele Unite au indicat ambele că nu pot susține această dată.

Cărbunele este combustibilul fosil care emite cel mai mult CO2 în atmosferă, iar utilizarea acestuia trebuie să scadă dacă lumea vrea să evite cele mai grave efecte ale schimbărilor climatice, precizează ONU în rapoartele sale despre efectele încălzirii globale.

Grupul G7 s-a întâlnit pe fundalul creșterii în spirală a costurilor energiei și al îngrijorărilor legate de aprovizionarea cu combustibili din cauza războiului din Ucraina. Conflictul a declanșat o luptă între unele țări pentru a cumpăra mai mulți combustibili fosili non-ruși și pentru a arde cărbune ca să reducă dependența lor de aprovizionarea cu energie din Rusia.

„Înlocuirea combustibililor fosili din Rusia a dominat dezbaterile politice și acțiunile guvernului în ultimele săptămâni și luni”, a declarat ministrul german al economiei, Robert Habeck, într-o conferință de presă de vineri.

„Dar trebuie să ne fie clar că provocările generației noastre politice în ceea ce privește încălzirea globală nu vor dispărea dacă ne concentrăm doar asupra prezentului”, a mai spus Habeck, precizând și că „timpul se scurge, literalmente”.

G7 și-a propus, de asemenea, să înceapă să raporteze public anul viitor despre modul în care țările își îndeplinesc angajamentele de a pune capăt subvențiilor „ineficiente” pentru combustibilii fosili până în 2025.

G7 s-a angajat, de asemenea, să ia măsuri ambițioase împotriva poluării cu plastic și să sporească eforturile naționale de conservare sau protejare a cel puțin 30% din propriile zone de coastă și marine până în 2030.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

22 Aug. 2026, 16:09
 // Categoria: Slider // Autor:  Realitatea.md
22 Aug. 2026, 16:09 // Slider //  Realitatea.md

Un raport al Serviciului de Cercetare al Congresului SUA (CRS) avertizează asupra intensificării amenințărilor hibride rusești în Europa. România este prezentată drept țintă principală a acestor acțiuni.

Documentul se referă la activități de sabotaj, atacuri cibernetice, ingerințe politice și încălcări ale spațiului aerian, informează Antena3. Potrivit raportului, asemenea acțiuni pot afecta nu doar stabilitatea și securitatea țării, ci și infrastructura critică, dezvoltarea resurselor energetice offshore și alte interese comerciale strategice ale României.

Autorii afirmă că asemenea operațiuni s-au intensificat atât ca număr, cât și ca gravitate, în timp ce Rusia folosește aceste tactici pentru a submina sprijinul european pentru Ucraina și pentru a destabiliza sau complica un răspuns european unitar la politicile și acțiunile Moscovei.

În document se mai arată că România și Bulgaria s-au fi confruntat cu o intensificare a amenințărilor hibride rusești începând din 2022. Printre acțiunile atribuite rușilor se numără inclusiv bruiajul GPS în Marea Neagră, dar și campaniile de dezinformare.

Cu referire la sabotaj, se precizează că în 2025, autoritățile române din domeniul informațiilor au anunțat că au dejucat o operațiune de sabotaj care viza infrastructura critică și au făcut conexiunea între suspect și „o rețea extinsă de sabotori care vizează țări europene, controlată prin intermediari de serviciile secrete ruse”. Într-un dosar penal aflat în desfășurare, suspectați sunt doi cetățeni ucraineni, care ar fi fost recrutați și coordonați de serviciile speciale ale Kremlinului.

Analiza indică că Moscova folosește războiul hibrid pentru a testa reacția statelor vizate și pentru a le consuma resursele, în timp ce oficialii NATO, UE și ai SUA consideră că intensificarea acestor acțiuni este legată cel puțin parțial de sprijinul occidental pentru Ucraina și de încercarea Moscovei de a slăbi unitatea transatlantică.

Relatând despre dezinformare, autorii notează că Rusia vrea să creeze un climat de incertitudine și anxietate în societatea românească, să fragmenteze coeziunea societății românești, erodeze încrederea în alianța NATO și instituțiile UE și să slăbească sprijinul pentru Ucraina.