Şoferii de camioane așteaptă câte 240 de minute doar pentru controlul actelor la Galaţi, pe sensul de ieșire din România, conform Poliţiei de Frontieră a României. La Albiţa timpul constituie 40 de minute.

La ieşirea din Republica Moldova, TIR-urile așteaptă 30 de minute la Leușeni. Circa 90 de minute aceștia petrec la Giurgiulești până a le fi verificate documentele.

În același timp, camerele de supraveghere instalate la vamă se observă mai multe camioane la Sculeni și la Giurgiulești. Traficul de la Leușeni pare minim.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că punctul vamal de la Sculeni se află în proces de renovare. Așadar, transportatorii sunt îndemnați să treacă procedurile de control la celelalte posturi vamale.

Problema TIRurilor care stau zile în șir pentru a trece controalele vamale nu este una nouă, iar până la războiul din Ucraina șoferii așteptau circa 48 de ore. Ulterior, această perioadă a ajuns chiar și la cinci zile, iar transportatorii au adresa o solicitare conducerii țării, cerând soluții comune de la Chișinău și București.

Grupul de presă Realitatea a relatat de mai multe ori despre problemă, iar presa de peste Prut a realizat reportaje de la punctele vamale de cealaltă parte a hotarului. Oficialii de la București declarau că problema nu poate fi soluționată peste noapte, din cauza lipsei de infrastructură.

Situația părea să fie rezolvată după ce Natalia Gavrilița și Nicolae Ciucă au convenit despre vămuirea comună. La două săptămâni distanță, însă, au apărut noi imagini cu rândurile de camioane la hotar. Serviciul Vamal preciza pentru Realitatea că acestea se formează din cauza restricțiilor de trafic a vehiculelor de mare tonaj, care nu pot circula pe parcursul zile, în contextul caniculei.

#camioane #rânduri de camioane la vamă #rânduri la vamă #serviciul vamal #transportaori

Curtea Supremă de Justiție își propune să soluționeze problema miilor de dosare restante și să eficientizeze activitatea instanței prin reducerea duratei de examinare a cauzelor și accelerarea procesului de digitalizare. Măsurile sunt prevăzute în Strategia de dezvoltare instituțională pentru perioada 2026-2030, aprobată joi de plenul CSJ, transmite IPN.

Potrivit CSJ, la începutul anului, peste șapte mii de dosare așteptau să fie examinate, de două ori mai multe decât capacitatea anuală a instituției. Instituția menționează că strategia prevede și modernizarea infrastructurii informatice, implementarea completă a dosarului electronic și introducerea unor sisteme avansate de triaj și căutare bazate pe inteligență artificială. Scopul final este reducerea birocrației și volumul de muncă al asistenților judiciari.

În aceeași ședință, CSJ a aprobat noul Regulament privind organizarea și funcționarea a instituției. Acesta stabilește că dosarele cu impact social semnificativ, cele cu relevanță sistemică sau care vizează probleme sociale delicate vor fi examinate proritar. Prioritate vor avea și dosarele privind persoane vulnerabile, inclusiv atunci când există riscuri pentru viață sau sănătate.

În același timp, Curtea intenționează să-și îmbunătățească și comunicarea cu publicul, inclusiv prin publicarea unor rezumate accesibile ale hotărârilor de referință. Documentul prevede și evaluarea anuală a riscurilor de corupție.

În cadrul aceleiași ședințe, Plenul a decis să amâne aprobarea organigramei Curții. Aceasta urmează să fie examinată împreună cu statul de personal, după definitivarea acestuia. Strategia și noul Regulament au fost aprobate în prima ședință a Plenului CSJ în noua componență, după o întrerupere de mai mulți ani. Întrunirea a devenit posibilă după numirea recentă a cinci judecători. La mijlocul lunii iunie, CSJ avea doar 6 magistrați în funcție și 14 locuri vacante.