Şoferii de camioane așteaptă câte 240 de minute doar pentru controlul actelor la Galaţi, pe sensul de ieșire din România, conform Poliţiei de Frontieră a României. La Albiţa timpul constituie 40 de minute.

La ieşirea din Republica Moldova, TIR-urile așteaptă 30 de minute la Leușeni. Circa 90 de minute aceștia petrec la Giurgiulești până a le fi verificate documentele.

În același timp, camerele de supraveghere instalate la vamă se observă mai multe camioane la Sculeni și la Giurgiulești. Traficul de la Leușeni pare minim.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că punctul vamal de la Sculeni se află în proces de renovare. Așadar, transportatorii sunt îndemnați să treacă procedurile de control la celelalte posturi vamale.

Problema TIRurilor care stau zile în șir pentru a trece controalele vamale nu este una nouă, iar până la războiul din Ucraina șoferii așteptau circa 48 de ore. Ulterior, această perioadă a ajuns chiar și la cinci zile, iar transportatorii au adresa o solicitare conducerii țării, cerând soluții comune de la Chișinău și București.

Grupul de presă Realitatea a relatat de mai multe ori despre problemă, iar presa de peste Prut a realizat reportaje de la punctele vamale de cealaltă parte a hotarului. Oficialii de la București declarau că problema nu poate fi soluționată peste noapte, din cauza lipsei de infrastructură.

Situația părea să fie rezolvată după ce Natalia Gavrilița și Nicolae Ciucă au convenit despre vămuirea comună. La două săptămâni distanță, însă, au apărut noi imagini cu rândurile de camioane la hotar. Serviciul Vamal preciza pentru Realitatea că acestea se formează din cauza restricțiilor de trafic a vehiculelor de mare tonaj, care nu pot circula pe parcursul zile, în contextul caniculei.

#camioane #rânduri de camioane la vamă #rânduri la vamă #serviciul vamal #transportaori

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.