Uniunea Europeană va furniza Ucrainei un ajutor financiar în valoare de 1 miliard de euro pentru a ajuta ţara est-europeană să depăşească consecinţele războiului, aceasta fiind prima tranşă dintr-un pachet de 9 miliarde de euro anunţat în luna mai de către Comisia Europeană, transmit marţi AFP şi dpa.

Decizia a fost luată marţi de miniştrii de finanţe din UE, reuniţi la Bruxelles.

Ajutorul, sub formă de credite, vizează să răspundă nevoilor de finanţare imediate cele mai urgente ale Ucrainei, a declarat ministrul ceh al finanţelor Zbynek Stanjura, a cărui ţară asigură, până la finalul anului, preşedinţia prin rotaţie a Consiliului UE.

Suma ar urma să ajute statul ucrainean să acopere, printre altele, cheltuieli publice precum plata salariilor sau cheltuieli pentru funcţionarea spitalelor şi a şcolilor.

Cu noul ajutor, valoarea asistenţei macrofinanciare furnizate Ucrainei de Uniunea Europeană de la începutul conflictului ajunge la 2,2 miliarde de euro.

Kievul are nevoie de 5 miliarde de dolari pe lună pentru ca economia sa să continue să funcţioneze, declara în luna mai ministrul finanţelor ucrainean Serghei Marcenko.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Miliardul de euro aprobat marţi de blocul comunitar corespunde sumei propuse de Comisia Europeană la 1 iulie şi constituie prima parte a unui dispozitiv de cel mult 9 miliarde de euro, în acest an, care fusese propus de executivul UE pe 18 mai pentru a ajuta Ucraina să facă faţă consecinţelor războiului.

Totuşi, statele membre sunt divizate cu privire la modalităţile de finanţare a acestui ajutor, ceea ce întârzie întregul proces. Celelalte opt miliarde de euro sunt blocate în condiţiile în care unele ţări membre pun sub semnul întrebării capacitatea unei ţări în război de a se îndatora pe termen lung, recunosc diplomaţi europeni.

Asistenţa macrofinanciară este un ajutor pe care UE îl furnizează ţărilor vecine confruntate cu probleme grave ale balanţei de plăţi, în completarea unui ajutor financiar din partea Fondului Monetar Internaţional (FMI). Ea poate lua forma creditelor pe termen mediu sau lung, subvenţiilor sau unei combinaţii a celor două, mai notează sursele citate de Agerpres.

FMI a evaluat la 14,3 miliarde euro deficitul balanţei de plăţi a Ucrainei la finalul lunii iunie.

#ajutor #cheltuieli #razboi #Ucraina #UE

Președinta Maia Sandu consideră că inițiativa opoziției de a o suspenda din funcție are legătură cu dorința Rusiei de a împiedica apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană. Șefa statului spune că unii dintre politicienii care au susținut acest demers se aliniază intereselor Moscovei. Maia Sandu declară că a ajuns la această concluzie după ce a analizat acuzațiile care i se aduc. În opinia sa, unii politicieni sunt deranjați de faptul că a propus organizarea referendumului privind integrarea europeană, la care cetățenii au putut să-și exprime punctul de vedere.

„Nu mai este alt stat în lumea asta să fie mai supărat decât Rusia pe faptul că Republica Moldova vrea să intre în Uniunea Europeană. Este foarte clar că Rusia nu-și dorește ca Republica Moldova să avanseze și am văzut și politicieni din Republica Moldova care se aliniază la acest demers al Federației Ruse”, a declarat șefa statului vineri, 6 noiembrie.

Președinta a comentat și adresarea comună semnată de reprezentanții opoziției și transmisă misiunilor diplomatice și organizațiilor internaționale. Prin acest document, semnatarii și-au exprimat îngrijorarea față de situația din justiție, independența judecătorilor și procurorilor și modul în care se desfășoară evaluarea externă a acestora.

Maia Sandu susține că unii politicieni sunt nemulțumiți și de faptul că mai multe persoane corupte au plecat din sistemul de justiție. Ea a mai spus că aceștia ar fi deranjați de premiile internaționale pe care le-a primit pentru eforturile de consolidare a democrației. Șefa statului a precizat că nu a păstrat banii acordați prin aceste distincții și că informațiile despre destinația lor sunt publice.

„Se pare că sunt politicienii Republicii Moldova care sunt supărați pe faptul că mai mulți oameni corupți din sistemul justiției au ieșit din sistem. Am văzut că sunt supărați pe faptul că am luat multe premii internaționale pentru eforturile mele, dar și ale dumneavoastră, de consolidarea democrației. Aceste informații despre premii au fost făcute publice. Nu am luat niciun bănuț din aceste premii și informația despre unde au ajuns acești bani tot este publică. Am spus și cred că avem și suficiente probe că mulți din cei care au semnat pe acest document sunt oameni care fac jocul Moscovei, din păcate”, a precizat șefa statului.

Inițiativa de suspendare a președintei nu a fost inclusă pe ordinea de zi a ședinței Parlamentului din 5 noiembrie. Biroul permanent a respins propunerea, iar președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că documentul nu conține probe și că demersul ar urmări, de fapt, blocarea parcursului european al Republicii Moldova. Liderul PAS a calificat acuzațiile opoziției drept „rușinoase și lipsite de temei”.

Amintim că deputatul formațiunii „Alternativa”, Ion Chicu, a anunțat, la 29 septembrie, că inițiază procedura de suspendare din funcție a Maiei Sandu. Demersul a fost susținut de fracțiunile parlamentare ale PCRM, PSRM, Partidului Nostru și Democrația Acasă. Opoziția a acuzat-o pe șefa statului de încălcări repetate și grave ale Constituției și ale legilor țării, precum și de faptul că „situația socială, economică și politică din Republica Moldova ar fi degradat”.