Comisia Unificată de Control a reluat azi discuțiile asupra situației din Zona de Securitate. Un nou raport săptămânal a fost prezentat la Bender de către Comandamentul Militar Întrunit. În raport a fost demonstrat menținerea posturilor instalate unilateral de Tiraspol începând cu 26 aprilie curent sub pretextul unui pretins pericol terorist.

„Reprezentanții Misiunii OSCE în Moldova, care desfășoară atribuții de monitorizare a Zonei de Securitate, au sesizat Comisia despre faptul că sunt intimidați și li se restricționează libera circulație de către structurile de forță transnistrene. Astfel, începând cu 11 iulie curent, echipele de monitorizare ale Misiunii OSCE în Moldova sunt „însoțite” forțat de exponenți ai structurilor subordonate Tiraspolului. Mai mult, „însoțitorii” transnistreni i-au refuzat echipei de monitorizare accesul în localitatea Grigoriopol”, anunță Comisia Unificată de Control.

Misiunea OSCE în Moldova a apreciat acțiunile structurilor de forță transnistrene drept încălcare gravă a principiului liberei circulații.

„În cadrul dezbaterilor, delegația Chișinăului a condamnat cu hotărâre acțiunile ilegale organizate premeditat de Tiraspol împotriva reprezentanților Misiunii OSCE în Moldova și a cerut încetarea imediată a oricăror manifestări de împiedicare a liberei circulații în Zona de Securitate”, mai este precizat în comunicatul de presă venit de la Comisia Unificată de Control.

Amintim că Misiunea OSCE în Moldova activează în Zona de Securitate în conformitate cu Principiile de cooperare cu Comisia Unificată de Control, semnate la 10 decembrie 2004, având mandatul de a acorda Comisiei suportul necesar pentru realizarea obiectivului Acordului din 21 iulie 1992 privind principiile reglementării pașnice a conflictului armat în regiunea transnistreană a Republicii Moldova.

În cadrul ședinței, încercările de a găsi un consens pe problema posturilor ilegale au eșuat din cauza comportamentului distructiv și provocator al delegației transnistrene.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#delegația Moldovei CUC #misiunea OSCE #Transnistria

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.