Moldova este o țară agrară, dar pentru produsele alimentare de bază se atestă o dependență puternică de importuri. Astfel, mai mult de jumătate de roșiile consumate de moldoveni în 2021 sunt de import. Zece ani în urmă doar 15% din roșiile consumate erau de import, explică economistul Veaceslav Ioniță, conform Bani.md.

Potrivit lui, untul consumat în proporție de peste 50% este la fel de import. Dar și cel produs în Moldova în mare parte este fabricat din laptele de import.

Economistul susține că, urmare a publicării datelor cu privire la topul de produse importate, autoritățile publice au primit un instrument în plus în procesul de elaborare a politicilor publice în domeniul agricol și securității alimentare.

Biroul Național de Statistică relevă că resursele totale de legume au constituit 318,1 mii tone, cu 7,1 mii tone (cu 2,3%) mai mult faţă de anul 2020. În anul 2021 producţia de legume a înregistrat 232,0 mii tone, cu 5,2 mii tone (cu 2,3%) mai mult față de anul precedent.

Importul a constituit 62,5 mii tone și a scăzut cu 14,0 mii tone (cu 18,3%) față de 2020, iar exportul de legume în 2021 a constituit 24,5 mii tone, cu 3,7 mii tone (cu 17,8%) mai mult în comparație cu anul precedent.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#import #legume #Moldova #produse #rosii

Consensul politic în Republica Moldova a fost o excepție în cei 35 de ani de independență. Printre momentele importante în care partidele parlamentare au reușit să depășească divergențele se numără adoptarea Declarației de Independență, în 1991, și votul din 2005, când Legislativul a susținut obiectivul integrării europene și a adoptat Legea privind prevederile de bază ale statutului juridic special al localităților din stânga Nistrului.

Votul din 2005 rămâne un exemplu relevant de cooperare între forțele politice, în care diferențele doctrinare au fost puse în plan secund în favoarea unor obiective considerate de importanță strategică pentru țară.

Au existat și alte inițiative sociale sau tehnice care au întrunit voturi din tabere diferite, dar consensul politic a fost mai degrabă o excepție decât o regulă. În general însă, polarizarea politică a îngreunat cooperarea dintre guvernare și opoziție, chiar și în chestiuni de interes național.

De ce au reușit politicienii atât de rar să pună interesul național mai presus de interesele de partid?
Care a fost/este cel mai mare obstacol în calea colaborării dintre guvernare și opoziție?
În ce condiții poate fi justificat un compromis cu opoziția și unde trebuie trasată linia roșie, mai ales când sunt în joc independența, securitatea și orientarea europeană a R. Moldova?
În contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei și al presiunilor geopolitice asupra R. Moldova, ar trebui partidele proeuropene să negocieze un pact național privind securitatea și integrarea europeană? Dacă da, ce ar trebui să conțină acesta?
Poate exista un consens național durabil fără o înțelegere minimă asupra identității istorice și lingvistice a Republicii Moldova? Cum pot fi depășite aceste divergențe fără a adânci diviziunile din societate?
Ce ar trebui să facă actuala clasa politica pentru ca următorii ani să nu fie încă o perioadă de confruntare și oportunități ratate?

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii “Realitatea te privește”, vineri, 23 octombrie, începând cu ora 20:00, la REALITATEA TV. Invitații jurnalistei Valentina Ursu sunt Mihai Ghimpu, fost președinte al Parlamentului și fost președinte interimar al Republicii Moldova și Ion Tăbîrță, analist politic.

#Ion Tăbîrță #Mihai Ghimpu #Realitatea te priveste