Moldova Agroindbank anunță despre înființarea unui Comitet Tehnologic, al cărui scop este să sprijine și să impulsioneze dezvoltarea tehnologică a MAIB, pentru a oferi plus de avantaje clienților săi. Comitetul va avea rol consultativ și va asista banca în:

dezvoltarea și supravegherea implementării strategiei tehnologice și alinierea acesteia la strategia de afaceri;
acordarea sprijinului necesar pentru îmbunătățirea capacităților tehnologice, a structurii organizației și proceselor;
îmbunătățirea securității în IT;
dezvoltarea și implementarea arhitecturii tehnologice țintă a băncii;
acordarea sprijinului în managementul inovației în MAIB.

Comitetul Tehnologic reunește efortul comun al membrilor externi și interni pentru a adapta experiența locală și internațională la ambițiile băncii și nevoile clienților. Astfel, din Comitet vor face parte atât membri ai Executivului MAIB, cât și profesioniști din extern – Vitalie Tataru și Amiran Sherozia.

Vitalie Tataru are o vastă experiență profesională în domeniu, activând în calitate de CIO/ CTO/ VP în mai multe instituții financiare, inclusiv în Tinkoff Bank, BNP Paribas Personal Finance/ Cetelem Bank, Binbank, Finstar și Alfa Bank, iar pe parcursul activității a înființat câteva bănci digitale. Vitalie deține MBA și MIT Fintech.

Amiran Sherozia este un profesionist cu experiență bogată în domeniul finanțelor și tehnologiei, activând în calitate de CIO/ VP la TBC Bank, Bank of Georgia și HSBC Georgia. Deține experiență valoroasă în gestionarea unui portofoliu de companii digitale, inclusiv în lansarea de platforme digitale, în efectuarea de achiziții și restructurări. În ultimii ani a construit mai multe ecosisteme și fintech-uri. Este absolvent MBA la INSEAD și a urmat diverse studii în Tehnologie și Finanțe.

Referindu-se la aderarea sa la Comitetul Tehnologic MAIB, Vitalie Tataru a menționat:

”Este o provocare și onoare pentru mine să mă alătur Comitetului și să contribui la dezvoltarea parcursului complex, dar interesant al MAIB către o nouă eră digitală.

Acționând în echipă, contribuind cu diverse cunoștințe, abilități, impulsionând inovațiile, vom reuși să transformăm MAIB în una dintre cele mai avansate instituții financiare din țară și regiune”.

În același context, Amiran Sherozia a menționat:

„Sunt onorat să mă alătur Comitetului Tehnologic constituit în cadrul MAIB și să fiu parte a unei echipe de profesioniști pasionați de progres și digitalizare. Am toată convingerea că prin intermediul acestui Comitet vom impulsiona inovațiile și dezvoltările într-o eră digitală, contribuind la obținerea unor rezultate excelente în următorii ani. Abia aștept să contribui prin cunoștințele și experiența mea în domeniul fintech la creșterea spre noi înălțimi a capabilităților tehnologice ale MAIB”.

MAIB este cea mai mare bancă din Moldova, cu o cotă de piață de circa 30% din activele bancare ale țării și circa 35% din soldul creditelor. Banca deservește peste 20% din populația țării și este unul dintre cei mai mari angajatori din republică. Din anul 2018 cel mai mare acționar al băncii a devenit HEIM Partners Limited, o companie înregistrată în Marea Britanie, reprezentând consorțiul internațional de investitori format din Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Invalda INVL (un grup lider în gestionarea activelor în țările baltice) și Horizon Capital (un fond de investiții privat axat pe piețele emergente din Europa).

#MAIB

În Chișinău și Bălți, autobuzele și troleibuzele ar urma să circule la un interval de cel mult 20 de minute. Totodată, stațiile ar trebui să fie la cel mult 300 de metri de școli, spitale, centre pentru vârstnici și alte instituții comunitare. Prevederile sunt incluse într-un proiect de lege privind mobilitatea urbană durabilă, votat în prima lectură de Parlament.

Documentul, elaborat de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, stabilește reguli pentru organizarea traficului, dezvoltarea transportului public, gestionarea parcărilor cu plată și evacuarea vehiculelor abandonate.

Proiectul prevede că municipiile Chișinău și Bălți vor trebui să elaboreze planuri de mobilitate urbană durabilă. Acestea vor urmări creșterea siguranței în trafic, îmbunătățirea transportului public și facilitarea deplasării persoanelor cu dizabilități sau cu mobilitate redusă.

O altă prevedere vizează parcările cu plată de pe terenurile publice. Acestea vor fi administrate de autoritățile locale, prin întreprinderi municipale sau operatori privați. Tarifele și regulile de utilizare vor fi stabilite de consiliile locale sau municipale.

Banii încasați din parcări vor fi folosiți cu prioritate pentru întreținerea și modernizarea acestora, dezvoltarea infrastructurii locale și susținerea transportului public.

Șoferii care nu achită parcarea sau folosesc neregulamentar locurile de parcare riscă sancțiuni. Dacă proprietarul sau conducătorul auto nu este prezent, agentul constatator va putea bloca roțile mașinii. Vehiculul va putea fi evacuat dacă, în termen de 72 de ore, șoferul nu solicită deblocarea acestora.

Proiectul stabilește și reguli pentru mașinile abandonate. Autoritățile locale vor trebui să identifice proprietarul și să-i ceară să ridice vehiculul în termen de 15 zile. Dacă acesta nu se conformează, mașina va fi transportată într-un spațiu special amenajat.

Dacă, timp de 60 de zile de la depozitare, nimeni nu solicită restituirea vehiculului, autoritatea locală va putea sesiza instanța de judecată pentru a constata abandonul și a dispune trecerea mașinii în proprietatea administrației publice locale.

De asemenea, autoritățile locale vor putea institui zone cu nivel scăzut de emisii, în care să limiteze circulația anumitor vehicule sau să aplice taxe diferențiate, în funcție de nivelul emisiilor.

Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale va coordona politicile în domeniul mobilității urbane durabile și va aviza planurile elaborate de autoritățile locale.

Proiectul de lege urmează să fie examinat în lectura a doua.

Potrivit Agenției Servicii Publice, în prima jumătate a anului 2025, în Republica Moldova erau înmatriculate peste 1,35 milioane de vehicule. Dintre acestea, peste 387.000 erau înregistrate în municipiul Chișinău, inclusiv aproximativ 287.000 de autoturisme.