DE CE calitățile Marianei Durleșteanu pot fi insuficiente pentru a ieși din impasul economic

Experiența și profesionalismul Marianei Durleșteanu ar putea să nu fie suficiente pentru a scoate țara din impas economic. Motivul este una dintre deciziile pe care le-a luat Partidul Socialiștilor din Republica Moldova la finele anului 2020. Este vorba despre intenția de anulare a așa-zisei legi a miliardului și a modificărilor legislative ce prevedeau majorarea vârstei de pensionare în Republica Moldova, scrie Bani.md

Soluția ar putea veni doar în cazul în care, Curtea Constituțională ar lua o decizie nefavorabilă susținătorilor lui Igor Dodon, după ce grupul Pro Moldova a contestat anularea legii miliardului. De asemenea, situația este agravată și de faptul că începând cu 2022 vârsta de pensionare urmează să fie redusă, după votul Parlamentului din 16 decembrie 2020, care s-a produs fără dezbateri și fără avizul Guvernului.

Context:

Pe data de 16 decembrie 2020, PSRM, Partidul ȘOR și grupul Pentru Moldova au votat o lege prin care au anulat așa-zisa „lege a miliardului”. În baza „Legii miliardului”, în bugetul Băncii Naționale erau plătite anual în jur de 700 de milioane de lei pentru acoperirea găurii create de jaful din sistemul bancar. Legea a fost contestată la Curtea Constituțională de către grupul parlamentar Pro Moldova.

„Anularea angajamentului asumat de stat și a efectelor acestuia compromit grav relațiile cu FMI și perspectivele viitoare de finanțare a Republicii Moldova și vor periclita securitatea economică a statului. Decizia de anulare a legii miliardului va avea efect invers celui anunțat, deoarece afectează puternic potențialul de dezvoltare a economiei naționale, fiind susceptibilă să genereze o situație de instabilitate și incertitudine pentru agenții economici interni și investitorii străini. De asemenea, decizia majorității „Pentru Dodon” afectează piața valorilor mobiliare de stat (VMS), existând o probabilitate mare de creștere a ratelor dobânzii la VMS din cauza perceperii titlurilor de stat ca fiind instrumente financiare cu un risc ridicat. Creșterea ratelor la VMS pune presiune pe bugetul de stat din contul creșterii costurilor de deservire a instrumentelor de datorie, emise de Ministerul Finanțelor”, susțin autorii sesizării.

Curtea Constituțională a decis suspendarea legii. Rămâne să vedem dacă CC va declara neconstituțională anularea legii miliardului, așa cum au cerut autorii sesizării, sau se va reveni la situația inițială.

Efecte adverse

Un semnal de alarmă în acest sens este lansat de expertul economic Alexandru Fală.

În cadrul unui interviu pentru Bani.md, în care se vorbește despre provocările economice ale Republicii Moldova, în contextul în care suntem guvernați de un Executiv interimar.

„Aș vrea să ne referim la un aspect important ce ține de Guvern. De fapt, important este ce Guvern va veni.

Pentru anul 2021, în Legea Bugetului de Stat a fost planificat un deficit bugetar de aproximativ 14 miliarde de lei și peste 8 miliarde de lei trebuie să fie acoperite din surse externe, dintre care circa 3,3 miliarde trebuie să fie un împrumut de la Fondul Monetar Internațional, 2,8 miliarde de lei – împrumut de la Banca Mondială și 1,8 miliarde de lei – împrumut de la Banca Europeană pentru Investiții.

Deci, noi dacă nu avem Guvern, este foarte puțin probabil ca să putem beneficia de împrumutul de la FMI, ori e nevoie de negocieri, un acord de semnat și în baza lui, probabil, să vină acești bani.

Dacă sunt probleme cu accesarea împrumutului de la Fondul Monetar Internațional, cel mai probabil că vor fi probleme și cu accesarea împrumuturilor de la Banca Mondială.

Este un risc foarte mare care se referă la finanțarea deficitului bugetar din surse externe.

Bine, parțial, probabil (n. red. – deficitul) ar putea fi acoperit din surse externe, dar cred că cel mai probabil, o mare parte din acest deficit neacoperit va însemna reducerea cheltuielilor bugetare și cred că cel mai probabil acest lucru va fi resimțit în investițiile publice.”, a precizat Alexandru Fală.

Potrivit acestuia, „Avem (n. red. – propunerea) un guvern care este emanația celor 54 de semnături. Un Guvern care este expresia celor 54 de semnături nu va putea găsi limbă comună cu donatorii externi și explic două motive importante: pe data de 16 decembrie 2020 au fost votat mai multe legi care au stârnit mai multe discuții contradictorii în societate. Una dintre ele se referă la micșorarea vârstei de pensionare, care va intra în vigoare din 1 decembrie 2022. Este clar că Fondul Monetar Internațional va privi atent acest aspect, ori ei susțin o situație bugetară, destul de bună, solidă, ori micșorarea vârstei de pensionare va duce la majorarea cheltuielilor sociale și va afecta echilibrul finanțelor publice, iar Fondul Monetar va atrage atenție asupra acestui moment și „2” – și mai grav, ține de anularea așa-numitei legi a miliardului. Noi așa și nu am mai înțeles ce s-a întâmplat în realitate. Eu chiar nici de la politicieni nu prea văd să discute acest subiect, deoarece este unul, pe de o parte, sensibil și neînțeles de societate.”

Expertul economic explică faptul că niciun beneficiu nu există din anularea Legii Miliardului. Potrivit lui, aceeași instituție – Guvernul, va fi impus să asigure returnarea banilor către Banca Națională, în cazul în care aceasta declară capital negativ, fapt iminent odată cu anularea Legii Miliardului.

Aceeași explicație a oferit-o și unul dintre autorii sesizării.

Deputatul Vladimir Cebotari a declarat pentru Bani.md că motivele care au stat la baza sesizării au fot următoarele:

„Prin așa zisa lege de “anulare a legii miliardului”, ne-am pomenit în următoarele situații:

Decapitalizarea BNM, capitalul statutar s-a redus până la – 9 miliarde lei. Potrivit legislației, Guvernul ar trebui să emită noi obligațiuni de stat în valoare de aproximativ 13 miliarde lei. Totodată, dobânda pe care o va plăti va fi mai mare – de aproximativ 6,5%, care ar urma a fi plătită tot de cetățeni.

Guvernul ar fi trebuit urgent, în 60 de zile, să verse bani în capitalul social al BNM aproximativ 13 miliarde lei, bani care nu sunt bugetați pentru anul 2021 și care chiar dacă ar fi, sunt tot ai oamenilor și plătiți acum. Acest fapt ar fi generat un șoc economic.”

În aceeași ordine de idei, și președintele PRO Moldova, deputatul Andrian Candu ne-a vorbit despre daunele anulării legii miliardului.

Totodată, acesta a abordat și pericolul adus de modificările legislative ce țin de diminuarea vârstei de pensionare. Fostul Speaker și ministru al Economiei susține, „Nu există o problemă în a reduce vârsta de pensionare, atât timp cât inițiatorii unui asemenea demers pot demonstra existența surselor financiare necesare pentru susținerea sistemului de asigurări sociale.”

După cum a relatat Candu, o altă premisă ce pune piedici unui potențial acord de finanțare din partea Fondului Monetar Internațional este încă „lipsa vice-guvernatorilor”, proces care a stagnat, deocamdată.

Potențialul unui Premier

Experiența din domeniul economic și financiar al Marianei Durleșteanu, inclusiv abilitățile profesionale personale, sunt recunoscute atât în mediul politic, cât și în societate. Totodată, un candidat înaintat de PSRM ar putea să obțină reticență în negocierea unui acord cu FMI, atât timp cât aceiași susținători au votat anularea legii miliardului și micșorarea vârstei de pensionare, susțin experți economici.

Potrivit lui Alexandru Fală, un succes pentru „Guvernul celor 54 ar fi o decizie nefavorabilă a Curții Constituționale” cu referire la constituționalitatea anulării legii miliardului. Rămâne incertă situația ce ține de micșorarea vârstei de pensionare. Această modificare legislativă nu a fost contestată. Mai este necesară și votarea vice-guvernatorilor. Astfel, deciziile din 16 decembrie 2020 ar putea împiedica activitatea unui Guvern profesionist pe care l-au propus.

Într-o situația economică dificilă, decizia de a vota sau nu un Guvern nu mai este o decizie politică.

Potrivit lui Candu, indiferent dacă premierul propus ar avea sau nu afiliere politică, importantă este votarea unui profesionist, cu o echipă puternică și bune intenții. Decizia de a vota sau nu unul sau alt candidat ar veni, potrivit deputatului, în urma consultărilor publice, în care va fi prezentat programul, posibilitățile de redresare economică, inclusiv capacitatea de acoperire a deficitului bugetar cu sau fără acordul de finanțare din partea Fondului Monetar Internațional.

#Durleșteanu #ȘOR #Pentru Moldova #PSRM

Sâmbătă, la împlinirea unui an de când Rusia a proclamat anexarea regiunilor ucrainene Herson, Zaporojie, Doneţk şi Lugansk, preşedintele rus Vladimir Putin a promis reconstrucţia regiunilor afectate de război.

Vor fi reconstruite „şcoli, spitale, clădiri de locuinţe şi drumuri, muzee şi monumente”, a declarat Putin, conform unui comunicat difuzat de Kremlin.

Toate regiunile din Rusia acordă un „ajutor frăţesc” la efortul de reconstrucţie, a adăugat el.

„În faţa noastră se află sarcina măreaţă şi soluţia la problemele dificile, implementarea unui mare program de reconstrucţie şi dezvoltare socio-economică a regiunilor noastre istorice. Şi ne vom atinge cu siguranţă obiectivele stabilite”, a mai spus Putin în mesajul video.

Rusia a încălcat legislaţia internaţională şi a oficializat anexarea regiunilor ocupate din Ucraina prin referendumuri considerate pe plan internaţional ca frauduloase şi nelegitime. La 30 septembrie 2022, Putin a semnat acorduri cu liderii celor patru regiuni ucrainene ocupate, pe care astfel le-a proclamat drept componente ale Federaţiei Ruse.

Sâmbătă, Putin a numit anexarea – nerecunoscută de majoritatea statelor lumii – „un eveniment istoric şi predestinat”. El le-a mulţumit locuitorilor din teritoriile ocupate, afirmând că hotărârea lor a întărit Rusia mai mult ca oricând. „Suntem un singur popor. Iar împreună vom trece peste toate, vom găsi un răspuns la toate problemele”.

Ucraina îşi continuă contraofensiva pentru eliberarea tuturor teritoriilor ocupate de ruşi, inclusiv a peninsulei Crimeea, anexată în acelaşi mod de Rusia în 2014. La mai mult de un an şi jumătate de la începutul războiului, Rusia nu controlează în întregime niciuna din cele patru regiuni anexate în 2022.