Curs valutar
  • EUR
    20.1209
    0.3484%
  • USD
    17.2482
    0.6633%
  • RUB
    0.2071
    0.2414%
  • RON
    3.8323
    0.488%
  • UAH
    0.3856
    0.5446%

Toate știrile

25 august 2026

DOC Este loc de mai bine. Experții IPRE văd cu ochi buni proiectul de reformare a CSJ, dar au și unele recomandări

20 Oct. 2022, 10:41
 // Categoria: Politica // Autor:  Realitatea.md
20 Oct. 2022, 10:41 // Politica //  Realitatea.md

Grupul de Experți în Domeniul Justiție (GEJ) din cadrul Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) salută în mare parte proiectul de lege inițiat de Ministerul Justiției, privind reformarea Curții Supreme de Justiție (CSJ), însă au depistat și unele aspecte care ar trebui fie înlăturate, fie revăzute.

În acest context, Grupul de Experți în Domeniul Justiție a IPRE a analizat proiectul de lege și a elaborat un șir de constatări și recomandări pe marginea acestuia:

  • Experții GEJ consideră că în mare parte proiectul de lege conține propuneri benefice pentru îmbunătățirea actului de justiție.
  • Proiectul de lege remediază unele probleme de constituționalitate care au fost ridicate de Comisia de la Veneția vis-a-vis de un proiect de lege similar în 2019. Mecanismul de evaluare extraordinară propus în proiectul actual prevede că deciziile legate de cariera judecătorilor vor fi luate în final de CSM. De asemenea, proiectul reglementează dreptul judecătorilor evaluați de a contesta rezultatele evaluării la un complet format la CSJ din primii judecători care vor promova evaluarea.
  • Totuși, modalitatea propusă de contestare a rezultatelor evaluării judecătorilor CSJ, prezintă mai multe riscuri obiective și subiective. Pe de o parte, nu e clar când va fi format completul de contestare, iar pe de alta, judecătorii care vor face parte din acest complet ar putea fi părtinitori în examinarea dosarelor colegilor săi din cadrul CSJ. În acest sens, experții GEJ recomandă o metodă alternativă de formare a completului de contestare, prin selecția de către CSM a unui complet de judecători din rândul magistraților de la curțile de apel și instanțele de fond pentru examinarea contestărilor.
  • De asemenea, experții GEJ recomandă stabilirea în lege a unui număr exact de judecători ai CSJ care vor putea fi numiți din rândul altor profesii juridice, precum și reglementarea clară în codurile de procedură civilă și penală a temeiurilor de inadmisibilitate la depunerea recursurilor la CSJ.
  • Nu în ultimul rând, experții GEJ propun intrarea treptată în vigoare a noilor competențe ale Plenului CSJ. Spre exemplu, se recomandă ca propunerea candidaților pentru funcția de Președinte al CSJ să nu țină de o decizie a Plenului CSJ, astfel încât să se evite corporativismul excesiv al sistemului judecătoresc.

Anterior și experții Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC) au făcut o analiză a inițiativei de reformare a CSJ și au venit cu un set de recomandări către autorii proiectului de lege – Ministerul Justiției.

Precizăm că, potrivit modificărilor legislative, propuse consultărilor publice de către Ministerul Justiției, până la 1 iunie 2023, din cei 33 de judecători din cadrul Curții Supreme de Justiție ar urma să fie redus la 20.

Conform proiectului, magistrații CSJ vor fi selectați de Consiliul Suprem al Magistraturii, prin concurs public, în bază de merit. 13 judecători vor fi selectați din rândul judecătorilor de carieră. Pentru persoanele care au activat în calitate de judecător în instanțele judecătorești, proiectul prevede o experiență de cel puțin 8 ani efectiv lucrați în calitate de judecător, iar pentru persoanele care au activat în calitate de judecător al Curții Constituționale sau al Curții Europene pentru Drepturile Omului (CtEDO), o experiență de cel puțin 6 ani.

Alți 7 judecători vor fi selectați din rândul juriștilor non-judecători cum ar fi avocați, procurori, profesori universitari, care au o experiență de cel puțin 10 ani efectiv lucrați în funcțiile respective.

La fel, proiectul prevede efectuarea evaluării extraordinare a actualilor judecători ai CSJ, precum și a candidaților la cele 7 funcții destinate non-judecătorilor. Evaluarea extraordinară se va efectua în două etape: evaluarea integrității etice și financiare, și evaluarea profesionalismului.

Prima etapă este pusă în sarcina Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor (Comisia pre-vetting), care se va  expune asupra integrității etice și financiare a actualilor judecători din CSJ, cât și a candidaților la funcțiile vacante din CSJ. În acest context, se propune prelungirea mandatului Comisiei pre-vetting cu încă un an.

În cazul în care candidatul va promova prima etapă a evaluării de către Comisia pre-vetting, atunci CSM, prin intermediul Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorilor, va efectua evaluarea candidatului pe un al treilea criteriu – profesionalismul relevant funcției.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

25 Aug. 2026, 13:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Realitatea.md
25 Aug. 2026, 13:05 // Slider //  Realitatea.md

Impasul SUA în conflictul său cu Iranul și invazia Rusiei în Ucraina au scos în evidență limitele marilor puteri, a declarat secretarul general al Națiunilor Unite, Antonio Guterres, informează marți EFE, citat de Agerpres.ro.

Într-un interviu acordat Financial Times, publicat marți, Guterres – al cărui mandat este la final, după un deceniu la conducerea ONU – a descris o lume care se reconfigurează în contextul declinului hegemoniei SUA, ascensiunii noilor puteri și experiențelor conflictelor începute din proprie inițiativă.

”Este timpul ca marile puteri să înțeleagă limitele puterii lor. Dacă ne uităm la evenimentele recente, capacitatea marilor puteri de a-și impune voința sau forța în diverse situații a fost sever limitată”, a subliniat el.

”Uitați-vă ce s-a întâmplat cu Rusia și Ucraina”, a spus el, referindu-se la invazia din 2022, despre care Moscova a estimat că va dura doar câteva zile.

”Uitați-vă ce s-a întâmplat cu Statele Unite și Iranul”, a adăugat Guterres, menționând că Washingtonul se aștepta ca Teheranul să capituleze după atacul din februarie, dar șase luni mai târziu regimul iranian rezistă și a închis Strâmtoarea Ormuz.

”Marile puteri trebuie să înțeleagă că lucrurile s-au schimbat; importanța diferitelor țări a variat”, a subliniat Guterres, considerând că aceste eșecuri sunt parte a tranziției de la ordinea condusă de SUA după Războiul Rece la o lume multipolară.

Fostul prim-ministru portughez, în vârstă de 77 de ani, nu a acordat prea mult credit ideii că, Consiliul pentru Pace al președintelui american Donald Trump – grup de lideri internaționali creat pentru a media un acord între Israel și gruparea teroristă palestiniană Hamas – ar putea rivaliza cu Consiliul de Securitate al ONU.

”Cu toate dificultățile care pot exista (pentru ONU), adevărul este că, dacă ne uităm la ce se întâmplă în Gaza, la măsurile luate și la progresele înregistrate, să fim sinceri: nu ONU ar trebui să fie îngrijorată. Alții ar trebui să fie îngrijorați de ceea ce fac”, a remarcat el.

Guterres a recunoscut că a fost dificil să medieze în războaiele din Ucraina, Gaza și Iran. Consiliul de Securitate a fost practic paralizat, a declarat el, deoarece SUA și Rusia – doi dintre cei cinci membri permanenți cu drept de veto – l-au blocat în timp ce își urmăreau propriile obiective. De asemenea, Guterres a recunoscut că ONU a fost retrogradată la un rol secundar în războiul civil din Sudan, având în vedere că actorii externi care intenționează să saboteze procesul au profitat de impasul Consiliului de Securitate pentru a interveni în lupte.

”Capacitatea noastră de a exercita influență a fost drastic diminuată’ de lipsa unui Consiliu de Securitate capabil să ceară țărilor ‘să se comporte corect (sau să se confrunte cu sancțiuni)”, a adăugat secretarul general al ONU.

Cu toate acestea, Guterres a negat că ONU ar fi abandonat ideea de mediere.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!