Volumele de gaz oferite de Chișinău regiunii transnistrene ajung pentru a produce energie electrică malului drept și le mai oferă transnistrenilor un confort de 100 de milioane de metri cubi pentru consum propriu. O spune expertul în domeniul energetic Victor Parlicov, potrivit căruia autoritățile de la Chișinău s-au comportat mult prea generos cu Tiraspolul oferind toate volumele de gaz, în condițiile în care cetățenii malului drept economisesc fiecare metru cub.

Recent, Energocom a semnat contractul de livrare a energiei electrice cu MGRES pentru luna decembrie 2022 la un preț de 73 dolari pentru un MW/h, înțelegerea urmând să fie valabilă până în martie 2023.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În schimb, Moldovagaz va livra malului stâng cele 5,7 milioane m3 de gaz pe zi oferite de concernul rus Gazprom. Expertul în domeniul energetic Victor Parlicov spune că autoritățile constituționale de la Chișinău au fost mult prea generoase acceptând un astfel de troc.

„Oferind toate cele 5,7 milioane de metri cubi pe zi, în total noi oferim regiunii transnistrene 175 milioane de metri cubi doar pentru luna decembrie. În schimbul acestui gaz ei și-au asumat obligațiunea de a ne livra 200 de MW de energie, pentru care ei consumă cel mult 65 de milioane de metri cubi. Ceea ce înseamnă că pentru consum propriu regiunii transnistrene îi mai rămân 100 de milioane de metri cubi de gaz. Pentru comparație, într-un an când nu se fac economii ei au nevoie de 120 de milioane de metri cubi, acum noi dându-le toate volumele și cerând în schimb doar 200 MW de energie electrică le-am creat un confort de consum propriu de 100 milioane de metri cubi. Este cam generos. În situația în care cetățenii Republicii Moldova economisesc, Chișinăul a oferit regiunii transnistrene mai mult confort decât au cetățenii malului drept, din perspectiva consumului de gaz”, a spus Victor Parlicov în cadrul unui interviu la Radio Moldova.

În același timp, expertul spune că situația când Chișinăul oferă gaz regiunii transnistrene, pe care Tiraspolul nu-l achită, iar în schimb preia electricitate contra cost, nu este una nouă. Tranzacția oferă posibilitatea regiunii separatiste de a supraviețui financiar.

„Pentru gazul de la Gazprom Moldovagaz trebuie să achite 785 de dolari per 1000 m3, dar dacă el se duce pe malul stâng, nu se achită nimic. E clar că nu vor achita. Niciodată n-au achitat, doar nu se vor apuca să achite în decembrie? Nu înțeleg de ce se agită lumea în decembrie 2022? De ani de zile e așa. Începând cu anul 2005, din stânga Nistrului nu s-a achitat nicio copeică, s-a dat gratuit gaz în stânga Nistrului și s-a luat energie electrică la prețuri uneori mai bune, alteori nu. Datoriile se vor acumula exact acolo unde se află cele 8 miliarde deja existente”, a explicat expertul Victor Parlicov.

Deși intens criticat pentru înțelegerea cu regimul separatist de la Tiraspol, vicepremierul Andrei Spînu a anunțat că semnarea contractului cu MGRES este „o ieșire rațională din situație, o decizie care aduce pentru țara noastră stabilitate, previzibilitate și preț mai bun la electricitate”. Ieri, prin decizia Comisiei Situații Excepționale furnizorii Premier Energy și FEE Nord au fost obligați să depună la ANRE cererea de ajustare a prețului pentru furnizarea energiei electrice. Potrivit calculelor preliminare acesta ar urma să se reducă cu 25%.

#ANRE #enegrie #Victor Parlicov

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze urgent capacitatea de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-un context în care incendiile forestiere, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și pot lovi simultan mai multe țări. Bruxelles-ul vrea să pună mai mult accent pe anticiparea crizelor, însă finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne o provocare, scrie Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate, în care dezastrele naturale sunt tot mai frecvente, mai severe și pot afecta simultan mai multe regiuni.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat von der Leyen luni, în timpul unei vizite la Centrul European de Intervenție în Situații de Urgență, o unitate din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei Europene.

Șefa executivului comunitar a subliniat că natura situațiilor de urgență se schimbă, pe măsură ce schimbările climatice favorizează fenomene meteorologice extreme tot mai imprevizibile. În același timp, crizele se pot suprapune și pot depăși capacitatea de intervenție a unei singure țări. Comisia Europeană vrea, prin urmare, să mute accentul de la reacția la dezastre către prevenirea și anticiparea acestora.

Von der Leyen a evidențiat amploarea operațiunilor europene de combatere a incendiilor forestiere din această vară. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii forestiere începând din aprilie.

Aproape 800 de pompieri au fost prepoziționați în zone cu risc ridicat, iar echipe din 25 de țări au fost mobilizate pe parcursul verii. Începând din luna mai, Europa s-a confruntat cu patru valuri de căldură.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate în această vară din cauza incendiilor forestiere.

„Avem o strategie bună, dar trebuie să intensificăm eforturile, deoarece schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja înăuntru. Sunt în Europa; din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a afirmat Lahbib.

Peste 600.000 de hectare au ars

Potrivit Comisiei Europene, în acest an au ars peste 600.000 de hectare în Uniunea Europeană, mai mult decât dublul mediei pe termen lung din ultimele două decenii.

În acest context, von der Leyen susține că simpla mobilizare a resurselor după izbucnirea unui incendiu, a unei inundații sau după producerea unui alt dezastru nu mai este suficientă.

UE vrea ca experiența acumulată în timpul fiecărei crize să fie folosită pentru îmbunătățirea pregătirii și pentru reducerea timpului de reacție la următoarea situație de urgență.

Problema este însă finanțarea. Guvernele europene sunt deja presate să reducă cheltuielile, iar discuțiile privind viitorul buget pe termen lung al UE adâncesc tensiunile. Mai multe state, printre care Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, susțin reducerea bugetului propus pentru perioada 2027–2034.

Comisarul european pentru acțiuni climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare, dar a argumentat că investițiile în prevenție sunt mai puțin costisitoare decât reconstrucția după producerea dezastrelor.

„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor inițiale este mult mai ieftină decât a fi pur și simplu lovit de incendii, de inundații și apoi a plăti pentru daune. Asta este pur și simplu mult mai costisitor”, a declarat Hoekstra.

De la dezastre naturale la amenințări hibride

Strategia europeană de protecție civilă se schimbă și dintr-un alt motiv: autoritățile trebuie să fie pregătite nu doar pentru dezastre naturale izolate, ci și pentru crize multiple care se desfășoară în același timp.

Inundațiile, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme se pot suprapune cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj asupra infrastructurilor critice sau perturbări ale sistemelor energetice și sanitare. Astfel de amenințări „hibride” pot afecta grav viața de zi cu zi fără să semene cu un atac militar convențional.

În acest context, comisarii europeni din statele de pe flancul estic i-au cerut recent Ursulei von der Leyen să ia măsuri urgente în fața amenințărilor rusești tot mai mari la adresa statelor baltice, inclusiv prin numirea unui coordonator de nivel înalt pentru regiune.

În martie 2025, Hadja Lahbib avertiza deja asupra necesității unei coordonări europene mai bune, a unor rezerve de urgență și a unei populații mai reziliente.

Una dintre măsurile propuse vizează pregătirea gospodăriilor pentru situații de criză, astfel încât oamenii să poată face față pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore.

Pentru Bruxelles, provocarea următorilor ani nu mai este doar capacitatea de a interveni după producerea unui dezastru, ci și aceea de a anticipa crizele, de a limita efectele lor și de a se asigura că Europa poate face față unor situații de urgență care se produc simultan în mai multe locuri.