Ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, spune că discuțiile intense din societate la subiectul legii Magnițki sunt binevenite. Potrivit oficialului, proiectul nu va fi aprobat până când va fi identificat un consens în societate și proiectul va corespunde tuturor standardelor internaționale. La elaborarea proiectului în varianta finală participă și experții americani.

De la prezentarea în spațiul public, proiectul legii Magnițki a fost intens criticat de mai mulți juriști potrivit cărora documentul instituie acțiuni represive împotriva propriilor cetățeni, informează ipn.md.

Potrivit unor juriști, prevederile legii Magnițki, adoptate în SUA încă în 2012, se aplică doar față de oficialii străini, și nu se aplică în raport cu propriii cetățeni.

„Noi am făcut public draftul proiectului de lege și este bine că despre el se vorbește. Auzim opinii critice, opinii pozitive. Proiectul este la etapa consultărilor, până la o decizie finală mai este. În SUA legea nu interzice aplicarea sancțiunilor față de cetățenii americani. În Marea Britanie o lege similară admite sancțiuni și pentru cetățenii britanici. Până la adoptarea finală a acestei legi mai avem, acum beneficiem și de sprijinul unor experți din SUA cărora le-am trimis proiectul și așteptăm un răspuns. Acolo nu vorbim de sancțiuni precum confiscarea, acolo e vorba de înghețarea, adică preluarea temporară a unor bunuri, dar nicidecum preluarea proprietății”, a spus Sergiu Litvinenco în cadrul emisiunii „Secretele Puterii” de la JurnalTV.

Proiectul elaborat de Ministrul Justiției oferă dreptul Consiliului Audiovizualului de a retrage licența de emisie dacă un post TV promovează imaginea persoanei fizice sau afiliate celor incluse în lista sancțiunilor. Sergiu Litivenco spune că este așteptat și avizul CA în acest sens.

„Legea va fi adoptată într-o formulă corespunzătoare standardelor internaționale. Proiectul este abia la etapa consultărilor, urmează să recepționăm opinia Consiliului Audiovizualului pe marginea acestui proiect. Proiectul prevede că dacă postul de televiziune aparține unei persoane aflate în lista de sancțiuni, Consiliul Audiovizualului are dreptul să retragă licența de emisie, și în cazul în care o promovează intens și lucrurile sunt constatate conform legislației media, Consiliul Audiovizualului este obligat să ia o asemenea decizie ”, a mai spus ministrul Justiției.

Proiectul legii Magnițki presupune că tuturor celor care vor fi incluși în lista de sancțiuni li se vor îngheța toate bunurile deținute în Moldova – aceștia nu le vor putea vinde, dona sau transfera pe numele altor persoane.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

De asemenea, dacă proiectul va fi aprobat în formula actuală, persoanelor aflate în lista de sancțiuni li se va interzice deschiderea unor conturi bancare, transferuri bănești sau oferirea creditelor.

#lege #Litvinenco #SUA

Parlamentul a votat în prima lectură denunțarea a două acorduri încheiate în cadrul Comunității Statelor Independente (CSI). Unul se referă la restituirea valorilor culturale și istorice statelor de origine, iar celălalt stabilește modul de transmitere a unor substanțe, arme și materiale care constituie corpuri delicte în dosarele penale. Autoritățile spun că documentele nu au fost aplicate în practică.

Primul acord a fost încheiat în 1992 și se referă la restituirea bunurilor culturale și istorice către țările de origine. Acesta prevedea crearea unei comisii interguvernamentale care să stabilească modul în care urmau să fie returnate aceste bunuri. Comisia nu a fost însă constituită, iar acordul a avut o aplicare practică limitată.

Între timp, Republica Moldova a adoptat propriile reguli pentru protejarea patrimoniului cultural. În 2023, a fost aprobat regulamentul privind circulația bunurilor culturale mobile, iar în 2025 a fost instituit Sistemul național de protejare, recuperare și restituire a patrimoniului cultural mobil. În aceste condiții, autoritățile consideră că acordul încheiat în cadrul CSI nu mai este necesar.

Al doilea document este un protocol semnat în 2017, care stabilește modul de transmitere a substanțelor stupefiante și psihotrope, a precursorilor, armelor de foc, componentelor acestora, munițiilor și materialelor explozive care constituie corpuri delicte în cauzele penale. Potrivit autorităților, mecanismele de cooperare prevăzute în protocol nu au fost folosite.

Denunțarea protocolului nu înseamnă că Republica Moldova va înceta cooperarea internațională cu statele CSI în dosarele penale. Aceasta va putea continua în baza altor acorduri internaționale la care țara noastră este parte, inclusiv Convenția europeană de asistență judiciară în materie penală și Convenția asupra substanțelor psihotrope. Cele două proiecte de lege urmează să fie examinate de Parlament în lectura a doua.