Ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, spune că discuțiile intense din societate la subiectul legii Magnițki sunt binevenite. Potrivit oficialului, proiectul nu va fi aprobat până când va fi identificat un consens în societate și proiectul va corespunde tuturor standardelor internaționale. La elaborarea proiectului în varianta finală participă și experții americani.

De la prezentarea în spațiul public, proiectul legii Magnițki a fost intens criticat de mai mulți juriști potrivit cărora documentul instituie acțiuni represive împotriva propriilor cetățeni, informează ipn.md.

Potrivit unor juriști, prevederile legii Magnițki, adoptate în SUA încă în 2012, se aplică doar față de oficialii străini, și nu se aplică în raport cu propriii cetățeni.

„Noi am făcut public draftul proiectului de lege și este bine că despre el se vorbește. Auzim opinii critice, opinii pozitive. Proiectul este la etapa consultărilor, până la o decizie finală mai este. În SUA legea nu interzice aplicarea sancțiunilor față de cetățenii americani. În Marea Britanie o lege similară admite sancțiuni și pentru cetățenii britanici. Până la adoptarea finală a acestei legi mai avem, acum beneficiem și de sprijinul unor experți din SUA cărora le-am trimis proiectul și așteptăm un răspuns. Acolo nu vorbim de sancțiuni precum confiscarea, acolo e vorba de înghețarea, adică preluarea temporară a unor bunuri, dar nicidecum preluarea proprietății”, a spus Sergiu Litvinenco în cadrul emisiunii „Secretele Puterii” de la JurnalTV.

Proiectul elaborat de Ministrul Justiției oferă dreptul Consiliului Audiovizualului de a retrage licența de emisie dacă un post TV promovează imaginea persoanei fizice sau afiliate celor incluse în lista sancțiunilor. Sergiu Litivenco spune că este așteptat și avizul CA în acest sens.

„Legea va fi adoptată într-o formulă corespunzătoare standardelor internaționale. Proiectul este abia la etapa consultărilor, urmează să recepționăm opinia Consiliului Audiovizualului pe marginea acestui proiect. Proiectul prevede că dacă postul de televiziune aparține unei persoane aflate în lista de sancțiuni, Consiliul Audiovizualului are dreptul să retragă licența de emisie, și în cazul în care o promovează intens și lucrurile sunt constatate conform legislației media, Consiliul Audiovizualului este obligat să ia o asemenea decizie ”, a mai spus ministrul Justiției.

Proiectul legii Magnițki presupune că tuturor celor care vor fi incluși în lista de sancțiuni li se vor îngheța toate bunurile deținute în Moldova – aceștia nu le vor putea vinde, dona sau transfera pe numele altor persoane.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

De asemenea, dacă proiectul va fi aprobat în formula actuală, persoanelor aflate în lista de sancțiuni li se va interzice deschiderea unor conturi bancare, transferuri bănești sau oferirea creditelor.

#lege #Litvinenco #SUA

Aproximativ 70 de nave așteaptă în apropierea Canalului Sulina de pe Dunăre pentru a avea acces la porturile ucrainene în vederea încărcării cerealelor destinate exportului, au declarat miercuri, 26 august, comercianți și analiști, în contextul în care lipsa piloților și prioritatea acordată altor încărcături generează întârzieri semnificative, scrie hotnews.ro.

După ce atacurile rusești au blocat efectiv porturile ucrainene de la Marea Neagră, care gestionau 90% din exporturile de cereale ale țării, unele transporturi au fost redirecționate către porturile fluviale de pe Dunăre, care au o capacitate mult mai redusă.

Transporturile de cereale concurează pentru acces pe canalul Sulina cu transporturi care au prioritate mai mare, precum combustibilul, ceea ce încetinește exporturile. Alertele frecvente de raid aerian, care forțează suspendarea tuturor operațiunilor portuare, au agravat perturbările.

Ucraina este unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume, iar perturbarea transporturilor sale pot determina creșterea prețurilor la nivel global.

„Situația s-ar putea înrăutăți”

„La data de 25 august, peste 50 de nave așteptau să treacă prin Canalul Sulina, în timp ce doar cinci până la șapte nave pe zi se îndreptau spre porturile ucrainene de pe Dunăre”, a transmis firma de consultanță ASAP Agri.

Compania de consultanță a precizat, într-un mesaj publicat pe Telegram, că fiecare zi de întârziere poate costa până la 8.000 de dolari, ceea ce se adaugă la tarifele de transport deja ridicate.

„Situația s-ar putea agrava în cazul în care condițiile meteorologice se vor deteriora în zilele următoare”, a adăugat aceasta.

Katerina Kononenko, director de operațiuni la compania de transport maritim Avalon, a declarat că se preconizează ca, din cauza vremii nefavorabile, Canalul Sulina să fie închis timp de aproximativ două zile.

„În contextul actual, aceasta reprezintă cu adevărat un obstacol serios. Astăzi, aproximativ 70 de nave așteaptă la intrarea în Sulina. În acest moment, capacitatea reală de trafic a Canalului Sulina pentru navele care se îndreaptă spre porturile ucrainene este de doar două-trei nave pe zi. Este un nivel foarte scăzut”, a adăugat ea.

Ucraina s-a bazat în mare măsură pe porturile de pe Dunăre și la începutul războiului, când Rusia a blocat porturile din regiunea Odesa. Capacitatea de export a cerealelor pe Dunăre a atins un nivel maxim de 2,5 milioane de tone metrice pe lună în perioada 2022-2023.

În prezent, volumul exporturile de cereale pe Dunăre este cu mult sub nivelurile din 2022-2023, deși traderii își măresc treptat transporturile. Operatorul feroviar ucrainean Ukrzaliznytsia a declarat recent că volumele de cereale transportate către porturile dunărene au fost de 11 ori mai mari în august decât în iulie.

Datele Ministerului Agriculturii din Ucraina arată că țara vecină a exportat 539.000 de tone de cereale în perioada 1-21 august, comparativ cu 1,73 milioane în aceeași perioadă a anului precedent.