Curs valutar
  • EUR
    20.1303
    -0.227%
  • USD
    18.0881
    -0.0835%
  • RUB
    0.2246
    -0.089%
  • RON
    3.7624
    -0.2552%
  • UAH
    0.3967
    -0.0252%

Toate știrile

29 octombrie 2026

Trecut de lectura a doua: Bugetul pentru 2023 va fi de 65 mlrd, în timp ce cheltuielile – peste 83 de mlrd

22 Dec. 2022, 16:53
 // Categoria: Politica // Autor:  Realitatea.md
22 Dec. 2022, 16:53 // Politica //  Realitatea.md

Cu venituri de 64,9 miliarde de lei, ceea ce reprezintă cu 9,3% mai mult decât venitul anului curent la bugetul public național, iar cheltuieli de 83,2 miliarde de lei, mai mari cu 12,5% decât în 2022 reprezintă bugetul public național pentru anul 2023, aprobat astăzi, 12 decembrie, în prima lectură de către deputați, în cadrul ședinței plenare speciale.

Potrivit datelor furnizate de Ministerul Finanțelor, precum și reflectate în document, deficitul bugetului de stat pentru anul viitor va fi de 18,3 miliarde de lei, care se preconizează a fi acoperit din surse interne și externe.

„La elaborarea proiectului legii bugetului de stat pentru anul viitor s-a ținut cont de obiectivele Strategiei naționale de dezvoltare „Moldova europeană 2030”, se arată în nota informativă a proiectului de lege.

Astfel, proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2023 este fundamentat pe o creștere economică de 2%, doar după a doua jumătate anului viitor, iar nivelul inflației medii anuale va scădea și va ajunge spre sfârșitul anului la 15,7%, comparativ cât este în prezent 31%.

„Taxa pe valoarea adăugată este cea mai importantă sursă de venit, peste jumătate din tot volumul. Intrările din granturi la bugetul de stat în anul viitor se prevăd în mărime de 5,5 miliarde de lei, ceea ce constituie 8,5% din totalul veniturilor”, se mai arată în nota informativă a proiectului.

Principalele măsuri de politici care se regăsesc în proiectul bugetului pe anul 2023 sunt:

– acordarea compensațiilor pentru achitarea facturilor la energie, cu un fond de reducere a vulnerabilității energetice în volum de 5 miliarde de lei;

– acordarea sporului lunar pentru bugetari, în mărime de 1300 lei;

– acordarea plății compensatorii persoanelor al căror salariu lunar va fi mai mic de 4000 lei;

– realizarea programului Prima Casă;

– programele START pentru TINERI și PARE 1+1;

– asigurarea majorării normelor financiare pentru alimentarea copiilor și elevilor din instituțiile de învățământ;

– majorarea burselor elevilor, studenților și sportivilor;

– susținerea activității teatrelor, a circului și a organizațiilor concertistice și altele.

Totodată, anul viitor, vor derula cca 154 proiecte finanțate din surse externe, iar cheltuielile pentru executarea acestora sunt estimate la 4,5 miliarde lei.

La capitolul ce ține de datoria publică se estimează a fi de 39,7 la sută din Produsul Intern Brut, la finele anului 2023.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

29 Oct. 2026, 19:50
 // Categoria: Slider // Autor:  Daniela Baranovschi
29 Oct. 2026, 19:50 // Slider //  Daniela Baranovschi

Parlamentul a votat în prima lectură denunțarea a două acorduri încheiate în cadrul Comunității Statelor Independente (CSI). Unul se referă la restituirea valorilor culturale și istorice statelor de origine, iar celălalt stabilește modul de transmitere a unor substanțe, arme și materiale care constituie corpuri delicte în dosarele penale. Autoritățile spun că documentele nu au fost aplicate în practică.

Primul acord a fost încheiat în 1992 și se referă la restituirea bunurilor culturale și istorice către țările de origine. Acesta prevedea crearea unei comisii interguvernamentale care să stabilească modul în care urmau să fie returnate aceste bunuri. Comisia nu a fost însă constituită, iar acordul a avut o aplicare practică limitată.

Între timp, Republica Moldova a adoptat propriile reguli pentru protejarea patrimoniului cultural. În 2023, a fost aprobat regulamentul privind circulația bunurilor culturale mobile, iar în 2025 a fost instituit Sistemul național de protejare, recuperare și restituire a patrimoniului cultural mobil. În aceste condiții, autoritățile consideră că acordul încheiat în cadrul CSI nu mai este necesar.

Al doilea document este un protocol semnat în 2017, care stabilește modul de transmitere a substanțelor stupefiante și psihotrope, a precursorilor, armelor de foc, componentelor acestora, munițiilor și materialelor explozive care constituie corpuri delicte în cauzele penale. Potrivit autorităților, mecanismele de cooperare prevăzute în protocol nu au fost folosite.

Denunțarea protocolului nu înseamnă că Republica Moldova va înceta cooperarea internațională cu statele CSI în dosarele penale. Aceasta va putea continua în baza altor acorduri internaționale la care țara noastră este parte, inclusiv Convenția europeană de asistență judiciară în materie penală și Convenția asupra substanțelor psihotrope. Cele două proiecte de lege urmează să fie examinate de Parlament în lectura a doua.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!