Rusia va lansa o navă de salvare spre Stația Spațială Internațională luna viitoare pentru a aduce înapoi pe Pământ trei astronauți care au rămas, practic, blocați pe orbită după ce capsula în care au ajuns acolo a fost distrusă de un meteorit. Nava Soiuz MS-22 a suferit avarii și a avut o scurgere puternică de lichid de răcire de radiator în spațiu, provocând anularea unei ieșiri în spațiu programate.

Deși agenția spațială a Rusiei, Roscosmos, a spus că lovitura nu a provocat o amenințare directă la adresa echipajului, ea a dus, totuși, la îngrijorări cu privire la o potențială situație de urgență în care toți membrii echipajului trebuie aduși rapid înapoi pe planetă.

În condițiile în care scurgerea de lichid a dus la temperaturi crescute în cabină, s-a renunțat la nava MS-22. Sunt șapte persoane, în acest moment, la bordul Stației, deși capsula SpaceX are doar patru locuri.

După deliberări, Roscosmos a anunțat că va lansa o capsulă MS-23 în februarie, pentru a-i aduce înapoi pe Pământ pe astronauții ruși Serghei Prokopiev și Dmitri Petelin și pe americanul Francisco Rubio.

„Dacă va fi cazul unei situații critice” până atunci, Roscosmos a anunțat că ia în calcul posibilitatea folosirii capsulei avariate MS-22 pentru a-i salva pe astronauți.

Planurile inițiale erau ca MS-23 să ducă trei membri ai echipajului în spațiu, însă va ajunge acolo goală pentru operațiunea de salvare.

Șeful Roscosmos nu a precizat când se vor întoarce pe planetă cei trei astronauți, dar capsula avariată se va întoarce fără echipaj, după ce va fi înlocuită.

Micrometeoriții sunt fragmente de rocă sau metale, de multe ori la fel de mici precum nisipul, însă reprezintă un pericol semnificativ pentru astronauți. Ei circulă în spațiu la viteze care le depășesc pe cele ale unui glonț, și pot provoca avarii grave dispozitivelor spațiale. Roscosmos a spus că diametrul meteoritului care a lovit capsula era foarte mic, făcând o gaură de 1 milimetru în diamteru, însă suficient să provoace avarii semnificative. „Gunoiul spațial”, creat de oameni poate, de asemenea, să provoace astfel de stricăciuni.

#cosmonauți #Roscosmos

Debitul Dunării la intrarea în România va rămâne în jurul valorii de 1.400 de metri cubi pe secundă până la 17 august, mult sub media obișnuită pentru această perioadă. Potrivit Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor din România, o creștere mai importantă a debitului ar putea apărea abia după 24–26 august, scrie Mediafax.ro.

La Baziaș, punctul în care Dunărea intră în România, debitul este de aproximativ 1.400 mc/s, în condițiile în care media pentru luna august este de circa 3.900 mc/s. Astfel, fluviul transportă în prezent doar aproximativ 36% din cantitatea de apă obișnuită pentru această perioadă.

Nici în aval de Porțile de Fier nu sunt prognozate modificări semnificative. Pe sectorul Turnu Măgurele–Tulcea, debitele ar putea rămâne relativ constante, cu o ușoară scădere la începutul intervalului.

Ploile din Europa Centrală nu sunt suficiente

Deși precipitațiile recente au dus la creșterea debitului Dunării în partea superioară a fluviului, efectul acestora nu se resimte deocamdată la intrarea în România.

Unul dintre motive este scăderea debitului râului Sava, unul dintre principalii afluenți ai Dunării. Aportul mai redus al Savei limitează creșterea debitului fluviului în aval.

Hidrologii precizează că pentru o îmbunătățire semnificativă a situației ar fi necesare ploi abundente timp de două-trei zile, pe suprafețe extinse din bazinul Dunării, inclusiv în zona Savei.

Dunărea ar putea crește după 24 august

Potrivit prognozelor actuale, debitul Dunării ar putea începe să crească în ultima săptămână a lunii august. După 24–26 august, fluviul ar putea ieși din zona valorilor extrem de scăzute înregistrate în prezent.

Hidrologii monitorizează și situația de la Cernavodă, unde nivelul Dunării poate fi influențat de lucrările din zona brațului Bala.

Specialiștii avertizează, totodată, că perioadele cu debite foarte mici ar putea deveni mai frecvente în următorii ani. Analizele indică faptul că schimbările climatice ar putea reduce debitul mediu anual al Dunării la intrarea în România și ar putea crește durata perioadelor în care acesta scade sub 2.500 sau chiar 2.000 de metri cubi pe secundă.