Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei a decis, cu vot unanim, ridicarea regimului de intervenție timpurie a B.C. „ENERGBANK” S.A, scrie Bani.md.

Decizia a fost luată odată cu aprobarea, pe 19 ianuarie 2023, a unui nou membru al Consiliului B.C. „ENERGBANK” S.A. și restabilirea, în consecință, a funcționalității Consiliului și Comitetului de Conducere al băncii prin asigurarea cvorumului necesar pentru ținerea ședințelor și luarea deciziilor conform actelor normative și actelor interne ale B.C. „ENERGBANK” S.A.

Astfel, din 20.01.2023 B.C. „ENERGBANK” S.A. își reia activitatea independentă în regim normal, fiind restabilită funcționalitatea organelor de conducere statutare. Comitetul de Conducere al băncii a devenit funcțional din 25.10.2022, iar Consiliul băncii din 19.01.2023.

Regimul de intervenție timpurie a fost instituit la B.C. „ENERGBANK” S.A. pe data de 11.01.2019, ca urmare a constatării activității concertate a unui grup de persoane ce aveau o deținere calificată de 52,55 la sută din capitalul social al băncii, fără a dispune de aprobarea prealabilă obligatorie a Băncii Naționale a Moldovei.

În perioada intervenției timpurii, activele B.C. „ENERGBANK” S.A. s-au majorat cu 147,2 mil.lei sau cu 5,5 la sută față de finele anului 2018, la situația din 31.12.2022 constituind 2 838,5 mil. lei. Totodată, creditele neperformante au înregistrat o diminuare de 18,3 mil. lei sau 16,7 la sută față de finele anului 2021 și de 72,6 mil. lei sau 44,7 la sută față de finele anului 2018 (la 11 ianuarie 2019 fiind instituit regimul de intervenție timpurie). Profitul net al băncii a constituit 101,4 mil.lei (la situația din 31.12.2022), în creștere față de sfârșitul anului 2021 cu 98,8 la sută sau cu 49,5 mil.lei.

Decizia de ridicare a regimului de intervenție timpurie a fost determinată de faptul că banca și-a perfecționat actele normative interne și sistemul de control intern, a sporit nivelul de transparență a acționariatului și a obținut rezultate respectând măsurile de supraveghere prescrise de Banca Națională privind activitatea de creditare aferentă persoanelor afiliate.

Astfel, în cei patru ani de intervenție timpurie a fost asigurată administrarea și conducerea activității băncii în vederea menținerii poziției financiare a B.C. „ENERGBANK” S.A. și adoptarea măsurilor legale pentru remedierea situației cu privire la acționariat în scopul asigurării deținerii în capitalul băncii de către persoanele care corespund cerințelor privind calitatea acționariatului bancar și în vederea restabilirii conducerii sănătoase și prudente a activității băncii.

La finele anului 2021, a fost aprobată achiziționarea de către AS „IuteCredit Europe” a deținerii calificate în mărime ce atinge și depășește nivelul de 50 la sută din capitalul social al B.C. „ENERGBANK” S.A., AS „IuteCredit Europe” devenind acționarul majoritar al băncii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#BNM #Energbank #supraveghere

Republica Moldova a înregistrat una dintre cele mai vizibile deteriorări în clasamentul internațional al riscului și rezilienței investiționale. Țara noastră a ajuns pe locul 101 în ediția specială din mai 2026 a Global Investment Risk and Resilience Index (GIRRI), realizat de Henley & Partners în parteneriat cu AlphaGeo, scrie BANI.MD.

Comparativ cu poziția ocupată anterior, Moldova a pierdut 19 locuri și a coborât de pe poziția 82 pe 101.

Clasamentul analizează capacitatea statelor de a face față șocurilor economice și geopolitice și riscurile cu care se confruntă investitorii. Ediția din mai 2026 ia în calcul inclusiv semnale recente de piață și modificarea percepției investitorilor în urma turbulențelor geopolitice.

Indicele este construit pe două componente. Este vorba de riscul și reziliența și utilizează aproape 3.000 de puncte de date, grupate în 13 indicatori. Sunt evaluate, între altele, vulnerabilitățile economice și geopolitice, dar și capacitatea instituțiilor și economiei de a absorbi și de a se adapta la șocuri.

Cu cât o țară ocupă o poziție mai bună în clasament, cu atât aceasta este considerată, în general, mai puțin riscantă și mai rezilientă din perspectiva investițiilor.

În regiune, diferențele sunt mari. De exemplu, România se află mai sus decât Republica Moldova, în timp ce mai multe state din Europa de Est și Asia Centrală se regăsesc în zona mediană sau inferioară a clasamentului.

La nivel mondial, primele poziții sunt dominate de economii caracterizate prin stabilitate instituțională și economică ridicată. Elveția conduce clasamentul, urmată de Danemarca, Norvegia, Singapore și Suedia.

Autorii GIRRI precizează că ediția specială din mai 2026 reflectă schimbările produse în percepția riscului după recentele șocuri geopolitice. Metodologia combină reziliența structurală pe termen lung cu semnale de piață pentru a arăta cât de capabile sunt economiile să reziste unor perioade de instabilitate.

Coborârea Moldovei până pe locul 101 indică astfel o deteriorare a poziției relative a țării pe harta globală a riscului investițional, într-un moment în care competiția pentru atragerea și protejarea capitalului devine tot mai dependentă de stabilitatea economică, instituțională și geopolitică.