Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

De ce Apă-Canal a ajuns în pragul falimentului? Codreanu: Banii trebuiau să meargă pentru dezvoltarea infrastructurii

09 Feb. 2023, 07:29
 // Categoria: Homepage // Autor:  Redacția Realitatea
09 Feb. 2023, 07:29 // Homepage //  Redacția Realitatea

Fostul primar interimar al Chișinăului, Ruslan Codreanu, spune că situația în care se află acum Apă-Canal Chișinău este rezultatul unui management defectuos. Potrivit fostului edil, Apă-Canal era o entitate profitabilă în perioada 2017-2019, însă acumularea datoriilor a început din 2020 din cauza modului ineficient în care au fost administrați banii luați în credit de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, notează ipn.md.

Fostul primar interimar al Chișinăului spune că Apă-Canal a ajuns în pragul falimentului, întrucât banii contractați de la BERD nu au fost utilizați pentru modernizarea infrastructurii de apă și canalizare, ci au fost cheltuiți pentru majorări nejustificate de salarii.

„În 2017-2019 Apă -Canal avea plus 237 milioane de lei, venituri proprii acumulate. Din anul 2020 au început problemele financiare la Apă-Canal. Apă-Canal este societate pe acțiuni cu 100% cota parte a municipiului Chișinău. Toată administrația o reprezintă reprezentanții primăriei și ai Consiliului Municipal. Apă-Canal are contractat un credit de la BERD și trebuie să întoarcă banii. Banii trebuiau să meargă pentru dezvoltarea infrastructurii, dar nu s-a investit nimic în schimbarea țevilor. Din creditul luat, oamenii de la Apă-Canal au decis să-și majoreze salariile de două ori. Salariul directorului ajungea la 70-80 de mii de lei”, a spus Ruslan Codreanu în cadrul emisiunii „Puncte de Reflecție” de la Vocea Basarabiei.

Potrivit fostului primar, BERD a contractat o companie britanică de audit, care semnalează de mai mulți ani modul defectuos în care este administrată Apă-Canal. Totuși, autoritățile municipale au tot ignorat avertismentele privind falimentarea întreprinderii, spune Ruslan Codreanu.

„Din 2020 compania de audit semnalează că dacă nu se remediază situația, Apă-Canal intră în faliment. Și acum iese Ceban și spune că din cauza majorării tarifelor la energia electrică, Apă-Canal este pe minus. Ea este pe minus din 2020, doar că problema s-a ascuns. Ceban s-a ocupat trei ani de zile cu schimbatul bordurilor. Noi am făcut un demers la CNA. Acolo nu-i vorba de ineficiență, ci de rea-voință. Apă-Canal nu prestează niciun serviciu, toate serviciile sunt contractate de la agenți economici privați”, a mai spus fostul primar interimar al Chișinăului.

În prezent, Apă-Canal Chișinău are datorii față de Premier Energy de aproape 70 de milioane de lei. Furnizorul de electricitate își cere banii și amenință cu deconectarea energiei electrice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Anterior, primarul general al Chișinăului, Ion Ceban, a spus că debranșarea  de la rețeaua de electricitate a S.A. Apă-Canal Chișinău ar însemna sistarea activității Termoelectrica, ceea ce ar presupune sistarea apei și căldurii în tot orașul.

 

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.