„Cunoașterea limbii oficiale – a limbii române – de către minoritățile etnice conviețuitoare în Republica Moldova trebuie să reprezinte un obiectiv strategic pentru autorități. Totodată, autoritățile locale și centrale trebuie să asigure oportunități și pentru menținerea și promovarea limbilor naționale ale acestora”. Declarațiile aparțin bașcanei Găgăuziei, Irina Vlah, și au fost făcute în cadrul Conferinței Internaționale „Promovarea coeziunii sociale în Republica Moldova prin studierea limbii găgăuze și române în UTA Găgăuzia”.

În primul rând a apreciat implementarea Programului național de studiere a limbii române pentru reprezentanții comunităților etnice din Republica Moldova, pentru care în acest an, în 2023 vor fi alocați 10 milioane de lei din bugetul de stat.

Și în această ordine de idei s-a arătat mândră de faptul că în Găgăuzia a reușit să implementeze cu succes un program de educație multilingvă, după modelul provinciei autonome din Italia, Tirolul de Sud.

„Chiar de la grădiniță, copiii noștri studiază limba găgăuză, limba română și limba rusă. Copiii noștri trebuie să fie poligloți pentru a face față lumii și provocărilor de astăzi”, a explicat ea.

În prezent, 16.000 de copii, în 45 de licee şi gimnazii din Găgăuzia, studiază limba română.

„Ne dorim mult ca tinerii din Găgăuzia să aibă posibilitatea de a fi antrenați, după absolvire, în instituțiile publice, în instituțiile puterii la nivel național. Dar fără de cunoașterea limbii oficiale, a limbii române, acest deziderat nu are șanse de a se materializa. Visul meu este ca tineretul nostru să nu plece din țară și să-și lege viitorul de Republica Moldova. Și datoria noastră este să-i susținem, să le creăm oportunități pentru a se simți realizați, respectați aici, acasă. Numai așa putem să asigurăm procesul de integrare a minorităților etnice și de a nu permite dezvoltarea unor complexe de inferioritate și de izolare socială”.

Irina Vlah a amintit de moldovenii de etnie găgăuză care au reușit să fie promovați în funcții înalte în stat grație calităților profesionale, dar și a faptului că au comunicat în limba română:

Dmitrii Todoroglo, ex-viceprim-ministrul, ex-ministru al Agriculturii
Alexandr Stoianoglo, procuror general suspendat la moment
Dmitrii Croitor, ex-viceministru al Afacerilor Externe, Ambasadorul Moldovei în Turcia

În următoarea ordine de idei, bașcana a anunțat despre organizarea la 31 martie curent a unei Conferințe științifico-practice internaționale cu genericul „Educația multilingvă în Republica Moldova”, eveniment organizat și cu suportul mai multor ambasadori, care și-au oferit disponibilitatea de a da o mai mare amploare acestui eveniment.

#Irina Vlah #limba romana

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china