Premierul Ungariei, ultranaţionalistul Viktor Orban, a dat asigurări că va continua să blocheze actuala politică externă a Uniunii Europene pe care a calificat-o drept ridicolă, iar pe cei 27 de membri ai blocului comunitar a spus că-i percepe ca pe nişte „tigri de hârtie penibili”.

„Politica externă comună, motivată în ultimii ani de interese de politică internă, a devenit ridicolă”, a apreciat Orban, într-o scrisoare deschisă adresată ministrului de externe german, social-democratul Heiko Maas, şi publicată luni seară pe pagina oficială a şefului executivului ungar.

Scrisoarea se doreşte a fi o reacţie a liderului ungar la declaraţii făcute de Maas, care a făcut apel luni la Uniunea Europeană să elimine posibilitatea de veto de care dispune fiecare stat membru, pentru ca UE „să nu fie luată ostatică” în capacităţile sale de acţiune şi să revină la un principiu al majorităţii.

Şeful diplomaţiei germane a criticat concret Ungaria pentru că a blocat mai multe comunicate comune ale UE, în principal în ceea ce priveşte relaţiile cu China, dar şi cu Orientul Mijlociu.

„Dacă până acum au ignorat opt comunicate – este exact ceea ce s-a întâmplat în cazul Beijingului -, se vor amuza şi de cel de-al nouălea”, a scris Orban. „Părem tigri de hârtie penibili şi după comunicatele noastre care nu au nicio urmare toată lumea râde de noi”, motiv pentru care trebuie să punem capăt „acestei practici a Bruxellesului, care se limitează la redactarea de comunicate”, a insistat şeful guvernului de la Budapesta, care a adăugat că, aşa stând lucrurile, el va continua să blocheze comunicatele de acest gen.

În plus, premierul ungar consideră că deciziile în chestiunile diplomatice ar trebui să fie luate nu de miniştrii de externe, ci de şefii de stat şi de guvern ai ţărilor membre ale UE.

„Stânga europeană, condusă de stânga germană, atacă din nou Ungaria pe un ton inacceptabil. De data aceasta, pentru că (Budapesta) nu a vrut să semneze un comunicat comun fără nicio greutate şi seriozitate politică în ceea ce priveşte Hong Kongul. Asta s-a întâmplat de fapt, şi, de o sută de ori dacă îl mai propun, tot de o sută de ori vor obţine acelaşi rezultat”, a promis Orban.

Germania îndeamnă UE să suprime dreptul de veto al statelor membre, în urma unor crize interne cauzate de Ungaria şi Polonia. Ministrul german de Externe Heiko Maas a îndemnat luni Uniunea Europeană să suprime posibilitatea dreptului de veto de care dispune fiecare stat membru, pentru ca Uniunea „să nu mai fie luată ostatică” în capacitatea sa de a acţiona.

„Nu ne putem lăsa luaţi ostatici de către cei care paralizează politica externă europeană prin vetourile lor”, denunţă Maas.

„Cei care fac acest lucru se joacă, pe termen mai mult sau mai puţin lung, cu coeziunea Europei”, avertizează el.

„O spun, aşadar, în mod deschis: vetoul trebuie să dispară, chiar dacă asta înseamnă că putem fi minoritari”, declară într-o conferinţă de presă la Berlin şeful diplomaţiei germane.

Potrivit reglementărilor europene, anumite decizii – în domeniul fiscal sau în probleme de politică externă – se iau cu o unanimitate a Celor 27.

Prin acest sistem, un stat îşi poate folosi astfel dreptul de veto pentru a bloca, întârzia sau atenua luări de poziţie europene.

„Deoarece noi am considerat întotdeauna solidaritatea internă şi suveranitatea externă drept două feţe ale aceleiaşi medalii, trebuie, acum, după crize interne, să facem din nou progrese în capacitatea de a cţiune a Europei în domeniul politicii externe”, pledează Maas.

Ungaria şi-a folosit – cu regularitate – în ultimele luni dreptul de veto, pentru a bloca declaraţii critice cu privire la China.

Recent, Budapesta a refuzat să susţină o declaraţie prin care îndemna la un armistiţiu între Israel şi Hamas.

Polonia şi Ungaria – criticate cu regularitate de către Bruxelles din cauza unor reforme denunţate ca subminând valorile democratice – s-au opus, de asemenea, în noiembrie, adoptării bugetului plurianual al UE şi unui plan de relansare economică europeană conceput cu scopul de a ajuta statele membre să înfrunte pandemia covid-19.

Ministrul german consideră că o revenire la principiul majorităţii în cadrul unui vor al Celor 27 ar permite evitarea ameninţării unei „Europe cu două viteze”.