Cetatea dacilor, care poate fi vizitată astăzi în județul Hunedoara, Sarmizegetusa Regia, este o adevărată mină de aur, la propriu și la figurat. Aici se descoperă periodic lucruri senzaționale care fac lumină în istoria antică a Europei.

Inițial se credea că la Sarmizegetusa Regia sunt șapte temple, dar cercetările au avansat și s-au mai descoperit temple. Începând cu anul 2017 au fost identificate primele elemente ale unui nou templu. Ulterior, an de an au fost făcute cercetări arheologice, în 2021 echipa de cercetare anunța oficial că pe terasa a IX-a s-au descoperit vestigiile unui nou templu, al optulea documentat pentru zona sacră de la Grădiştea de Munte, iar anul trecut a mai fost făcută o descoperire similară.

Sunt descoperiri recente foarte importante, în primul rând pentru lumea ştiinţifică, dar și pentru toţi cei care iubesc istoria. Arheologii au înțeles că zona sacră a cetății dacice – sanctuarul cu mai multe temple – este mai mare decât se bănuia şi s-ar putea să urmeze şi alte surprize în viitor, când se extind cercetările pe terasele superioare. Pentru construirea terasei a XI-a, arheologii spun că s-au adus cantităţi impresionante de pământ pentru a supraînălţa şi stabiliza locul. Se bănuieşte că edificiul avea coloane din lemn, dar nu se cunoaşte încă înălţimea lor.

De exemplu, la templul de pe terasa de mai jos, a X-a, coloanele de andezit măsurau undeva la peste şapte metri înălţime. O altă descoperire excepțională arată că după anul 106, dacii și-au întărit zidurile cetății inclusiv cu blocuri de piatră pe care le-au luat din temple, semn că nu au mai avut timp să aducă piatra din carierele pe care le-au folosit la construirea cetății.

„Banca Centrală a Daciei”

Dar povestea aurului dacic e cea mai fascinantă. Una dintre ipotezele arheologilor este că la părăsirea Daciei, romanii nu ar fi cărat 135 de tone de aur şi 330 de tone de argint, ci cantități mult mai mari… cu trei zerouri în plus, la final. Este enormă și cantitatea declarată oficial de către istorici, 135 de tone, la care se adaugă, în ultimii 2.000 de ani, alte sute de kilograme de aur furat de la Grădiștea Muncelului, în toate etapele istoriei, până în zilele noastre.

Oamenii locului, cei care cunosc toate poveștile, legendele și informațiile secrete, râd amar, povestind de „Banca Centrală a Daciei”, expresie folosită în Hunedoara pentru cei care „au împrumutat” banii de la daci pentru a-și construi case, pensiuni sau pentru a deschide afaceri în zonă, fără să fie prinși. Aurul dacic ar fi ajuns, acum câțiva ani, și la polițiștii de peste graniță, din Ungaria, care au fost contactați de anchetatorii români să oprească un traficant de kosoni, dar i-au făcut dispărută mașina, cu tot cu aur.

Pe lângă aceste „împrumuturi” locale, furturi internaționale și investiții ale strănepoților dacilor de pe aceste meleaguri, aurul dacic a ajuns și în foarte multe colecții private din toată lumea și încă se mai încearcă recuperarea unora dintre faimoasele brățări deținute ilegal de unii colecționari care încă n-au fost prinși. La fel și kosonii, monedele de aur ale dacilor, găsite în cantități foarte mari în toată zona Grădiștea Muncelului. Iar căutătorii de comori materiale, spirituale, culturale sau energetice merg în continuare pe urmele dacilor, în speranța că vor face noi descoperi fabuloase, nu doar arheologii.

Direcția Generală de Administrare Monumente și Promovare Turistică (DGAMPT) Hunedoara a lansat un pachet impresionant de materiale de promovare a județului, create de o echipă multidisciplinară de specialiști în mai multe domenii. Aplicația pentru mobil „Discover Hunedoara” (discoverhunedoara.com) conține toate informațiile pentru turiști.

Cetățile dacice sunt în continuare la fel de enigmatice ca și cei care le-au construit. Încă nu se cunoaște destinația reală a templelor care au fost descoperite la Sarmizegetusa Regia, în Munții Orăștiei. Echipele de arheologi încă fac cercetări, în fiecare vară.