Cetatea dacilor, care poate fi vizitată astăzi în județul Hunedoara, Sarmizegetusa Regia, este o adevărată mină de aur, la propriu și la figurat. Aici se descoperă periodic lucruri senzaționale care fac lumină în istoria antică a Europei.

Inițial se credea că la Sarmizegetusa Regia sunt șapte temple, dar cercetările au avansat și s-au mai descoperit temple. Începând cu anul 2017 au fost identificate primele elemente ale unui nou templu. Ulterior, an de an au fost făcute cercetări arheologice, în 2021 echipa de cercetare anunța oficial că pe terasa a IX-a s-au descoperit vestigiile unui nou templu, al optulea documentat pentru zona sacră de la Grădiştea de Munte, iar anul trecut a mai fost făcută o descoperire similară.

Sunt descoperiri recente foarte importante, în primul rând pentru lumea ştiinţifică, dar și pentru toţi cei care iubesc istoria. Arheologii au înțeles că zona sacră a cetății dacice – sanctuarul cu mai multe temple – este mai mare decât se bănuia şi s-ar putea să urmeze şi alte surprize în viitor, când se extind cercetările pe terasele superioare. Pentru construirea terasei a XI-a, arheologii spun că s-au adus cantităţi impresionante de pământ pentru a supraînălţa şi stabiliza locul. Se bănuieşte că edificiul avea coloane din lemn, dar nu se cunoaşte încă înălţimea lor.

De exemplu, la templul de pe terasa de mai jos, a X-a, coloanele de andezit măsurau undeva la peste şapte metri înălţime. O altă descoperire excepțională arată că după anul 106, dacii și-au întărit zidurile cetății inclusiv cu blocuri de piatră pe care le-au luat din temple, semn că nu au mai avut timp să aducă piatra din carierele pe care le-au folosit la construirea cetății.

„Banca Centrală a Daciei”

Dar povestea aurului dacic e cea mai fascinantă. Una dintre ipotezele arheologilor este că la părăsirea Daciei, romanii nu ar fi cărat 135 de tone de aur şi 330 de tone de argint, ci cantități mult mai mari… cu trei zerouri în plus, la final. Este enormă și cantitatea declarată oficial de către istorici, 135 de tone, la care se adaugă, în ultimii 2.000 de ani, alte sute de kilograme de aur furat de la Grădiștea Muncelului, în toate etapele istoriei, până în zilele noastre.

Oamenii locului, cei care cunosc toate poveștile, legendele și informațiile secrete, râd amar, povestind de „Banca Centrală a Daciei”, expresie folosită în Hunedoara pentru cei care „au împrumutat” banii de la daci pentru a-și construi case, pensiuni sau pentru a deschide afaceri în zonă, fără să fie prinși. Aurul dacic ar fi ajuns, acum câțiva ani, și la polițiștii de peste graniță, din Ungaria, care au fost contactați de anchetatorii români să oprească un traficant de kosoni, dar i-au făcut dispărută mașina, cu tot cu aur.

Pe lângă aceste „împrumuturi” locale, furturi internaționale și investiții ale strănepoților dacilor de pe aceste meleaguri, aurul dacic a ajuns și în foarte multe colecții private din toată lumea și încă se mai încearcă recuperarea unora dintre faimoasele brățări deținute ilegal de unii colecționari care încă n-au fost prinși. La fel și kosonii, monedele de aur ale dacilor, găsite în cantități foarte mari în toată zona Grădiștea Muncelului. Iar căutătorii de comori materiale, spirituale, culturale sau energetice merg în continuare pe urmele dacilor, în speranța că vor face noi descoperi fabuloase, nu doar arheologii.

Direcția Generală de Administrare Monumente și Promovare Turistică (DGAMPT) Hunedoara a lansat un pachet impresionant de materiale de promovare a județului, create de o echipă multidisciplinară de specialiști în mai multe domenii. Aplicația pentru mobil „Discover Hunedoara” (discoverhunedoara.com) conține toate informațiile pentru turiști.

Cetățile dacice sunt în continuare la fel de enigmatice ca și cei care le-au construit. Încă nu se cunoaște destinația reală a templelor care au fost descoperite la Sarmizegetusa Regia, în Munții Orăștiei. Echipele de arheologi încă fac cercetări, în fiecare vară.

Căutătorii de kosoni au fost alungați, brățările dacilor au fost în mare parte recuperate, dar comorile sunt de foarte multe feluri printre ruinele vechii cetăți. Situl arheologic Sarmizegetusa, situat în satul Grădiștea de Munte din județul Hunedoara, atrage vizitatori din toată lumea. Cei care vin la Sarmizegetusa Regia caută lucruri diferite, în funcție de preferințe: mister, istorie, urmele unei culturi apuse, metale prețioase, energii.

După ce au reușit să scape de căutătorii de kosoni, care veneau din toată lumea pentru a se îmbogăți cu aurul dacic, arheologii care fac cercetări la Sarmizegetusa Regia au rămas pe cap cu pretinșii yogini sau diverși sectanți, care vor energia cetății antice. Au fost nevoiți să le interzică vizitatorilor să se așeze pe jos, ca să scape de sutele de căutători de energii care ocupau zilnic cetatea, pentru a-și încărca bateriile. Unii se gândeau chiar să facă picnic în templele dacilor. Acum, după un tur al cetății, vizitatorii se mai pot odihni doar pe băncuțe. Dacă este ceva care-i enervează mai mult pe arheologi, în afară de căutătorii de comori, sunt căutătorii de energii.

Mulți întreabă dacă acolo se simte energia, iar cercetătorii detestă astfel de abordări, preferând să fie întrebați despre istoria locului și descoperirile de ultimă oră. Iar acestea nu sunt deloc puține. Răzvan Mateescu, coordonatorul științific al Șantierului Arheologic Cetățile Dacice din Munții Orăștiei, iar la Sarmizegetusa a ajuns în 1998.

#arheologi #Sarmizegetusa #vizitatori

Republica Moldova a exportat 378,2 mii de tone de grâu în lunile iulie-august 2026, cel mai mare volum înregistrat vreodată pentru această perioadă. Potrivit unei analize realizate de economistul Iurie Rija, actualul sezon agricol a depășit inclusiv performanța din 2021, considerat până acum anul de referință pentru piața grâului, transmite bani.md.

Față de iulie-august 2025, când au fost exportate 307,4 mii de tone, volumul livrat peste hotare a crescut cu 23%. Comparativ cu aceeași perioadă din 2021, când exporturile au însumat 360,4 mii de tone, avansul este de circa 5%.

Datele arată că iulie 2026 a adus un export de 150,8 mii de tone de grâu, un record absolut pentru această lună în seria analizată. În august, exporturile au urcat și mai mult, până la 227,4 mii de tone.

În același timp, Republica Moldova a ajuns pe locul doi în topul furnizorilor de grâu pentru Uniunea Europeană. Potrivit datelor Eurostat citate de Rija, în iulie-august 2026 pe piața UE au ajuns 113,5 mii de tone de grâu moldovenesc, un volum superior celui livrat de Serbia și Ucraina.

Prețul mediu de export în primele două luni ale sezonului a fost de 3,71 lei/kg, peste nivelul din sezonul 2024/2025, de 3,53 lei/kg, și mult peste cel din sezonul 2023/2024, de 2,59 lei/kg.

Economistul atenționează însă că prețul mai mare nu înseamnă neapărat și marje mai bune pentru exportatori, o parte din diferență fiind explicată de creșterea costurilor logistice. Totodată, prețul mediu a coborât de la 3,76 lei/kg în iulie la 3,67 lei/kg în august.

Valoarea exporturilor de grâu din iulie-august 2026 s-a ridicat la aproximativ 1,4 miliarde de lei, față de 1,09 miliarde de lei în perioada similară a anului trecut.

În clasamentul exportatorilor conduce „AGRO-NOVA PRIM”, cu 82,2 mii de tone, echivalentul a 21,7% din total. Compania este urmată îndeaproape de „RUSAGRO-PRIM”, cu 81,2 mii de tone sau 21,5%, și de „OROM-IMEXPO”, cu 64,1 mii de tone, adică 16,9%.

Împreună, primele trei companii au exportat peste 227 de mii de tone de grâu, reprezentând aproximativ 60% din întregul volum livrat peste hotare.

România a devenit principala destinație pentru grâul moldovenesc, cu 134,1 mii de tone sau 35,5% din total, la un preț mediu de 3,59 lei/kg. Italia, lider în sezonul precedent, a coborât pe poziția a doua, cu 98,6 mii de tone și un preț mediu de 3,72 lei/kg.

Israelul se situează pe locul al treilea, cu 56,7 mii de tone, dar cu cel mai bun preț dintre principalele piețe de desfacere – 4,01 lei/kg.

Cea mai mare problemă a actualului sezon este însă transportul feroviar. În iulie, pe calea ferată au fost exportate 45,3 mii de tone, iar în august volumul s-a prăbușit la numai 2,87 mii de tone, ceea ce înseamnă o scădere de peste 93%.

Potrivit lui Rija, cauza o reprezintă staționarea de circa o lună a vagoanelor moldovenești în portul Reni. Situația este legată de refuzul unor armatori de a mai deservi portul, pe fondul riscurilor militare din zonă.

Pe ansamblul celor două luni, transportul fluvial a dominat detașat exporturile de grâu, cu 287,6 mii de tone sau 76,1% din total. Calea ferată a asigurat 48,2 mii de tone sau 12,7%, iar transportul rutier – 42,3 mii de tone sau 11,2%.

Blocajul feroviar este vizibil și în datele aferente punctului vamal Etulia. Volumul tranzitat pe acolo s-a redus de la 39,4 mii de tone în iulie la numai 2,87 mii de tone în august, o scădere de peste 92%.

În paralel, Giurgiulești și-a consolidat poziția de principal hub pentru exportul de grâu. PIL Giurgiulești a gestionat 180 mii de tone, iar Giurgiulești Port alte aproape 99 mii de tone.

Împreună, cele două componente ale hub-ului au procesat aproape 279 mii de tone de grâu, ceea ce reprezintă 73,8% din totalul exporturilor din lunile iulie și august.

Potrivit analizei lui Iurie Rija, creșterea puternică a volumelor prin Giurgiulești a compensat cel puțin parțial blocajele de pe ruta feroviară prin Etulia și portul Reni.