Intensitatea discursului de ură și discriminare crește în campaniile electorale, când este folosit ca metodă de luptă între concurenții electorali. Deocamdată, Republica Moldova nu face progrese mari cât privește legislația pentru a îmbunătăți situația, astfel că autorii discursului de ură rămân nepedepsiți. Subiectul a fost discutat în cadrul unei mese rotunde: „O abordare complexă privind combaterea discursului de ură în Republica Moldova”, organizată de Consiliul Europei.

Giulia Re, șefă adjunctă a Oficiului Consiliului Europei la Chișinău, a menționat că mai multe rapoarte arată că discursul de ură rămâne a fi o problemă în cadrul campaniilor electorale. Faptul că discursul de ură incită la violență și discriminare, subminează respectul pentru grupurile minoritare și dăunează coeziunii sociale. Discursul de ură înseamnă abuzarea dreptului la exprimare și devine mai periculos când e promovat de persoane vizibile în public. În unele țări, unde s-au întreprins măsuri, a fost posibil de a crea o cultură de comunicare politică liberă de ură. Misiunile internaționale de observare, Consiliul Europei, trebuie să contribuie la modificarea legislației țării cu introducerea sancțiunilor pentru discursul de ură.

Vladimir Șarban, vicepreședinte al Comisiei Electorale Centrale a Republicii Moldova, a declarat că, atunci când se vorbește despre combaterea discursului de ură, e vorba nu doar despre mesajele în adresa concurenților electorali, dar și în adresa unor grupuri sociale, fapt scos în evidență și în contextul stabilirii secțiilor de votare peste hotare și în regiunea transnistreană. În opinia sa, alegerile nu trebuie să fie o confruntare între oamenii care gândesc diferit, ci o competiție onestă, în care să se țină cont de etică și bunul simț. Important e să nu fie admisă perpetuarea atacurilor de ură care au avut loc în campaniile electorale anterioare. Combaterea discursului de ură, instigării la ură trebuie să fie o condiție pentru toți actorii electorali, organele electorale, pentru CEC, Consiliul Audiovizualului, Consiliul pentru prevenirea discriminării, Avocatul Poporului. Și alegătorii și mass-media trebuie să reacționeze la semnalele de agresivitate care întrec bunul simț. El a mai remarcat că, întru combaterea discriminării și incitării la ură, CEC a pregătit și propus spre semnare concurenților electorali și mass-media Codul de conduită.

Ala Ursu-Antoci, președintă a Consiliului Audiovizualului, a declarat că discursul instigator la ură este o formă de exprimare și este dificil e de a stabili unde se termină libertatea de exprimare și unde începe discursul calificat drept ură. CA va urmări ca în cadrul buletinelor informative la radio și TV să nu fie admise programe susceptibile de a incita, promova sau justifica ura rasială, xenofobia, antisemitismul sau alte forme de ură. În cazul admiterii încălcărilor, Consiliul Audiovizualului va aplica sancțiuni dure prevăzute de legislația audiovizuală în vigoare.

Michael Farrell, vicepreședinte la Comisia Europeană Împotriva Rasismului și Intoleranței, a explicat că discursul de ură înseamnă declarații sau comentarii despre grupuri minoritare, cu referințe la culoarea pielii sau contextual etnic, sau orientarea sexuală, genul sau comentarii care denigrează sau umilește un individ sau un grup și care, cel mai probabil, vor fi folosite pentru a discrimina. Acest discurs de ură trebuie pedepsit ca fiind o încălcare penală. Organele de reglementare trebuie să dispună de putere pentru a înlătura discursul de ură și a sancționa persoanele care-l folosesc, iar organele de reglementare trebuie să dispună de mandat de putere de a retrage licența și sancționa canalele TV care promovează discursul de ură.

Mara Georgescu, coordonatoare de proiect la Consiliul Europei, a menționat că un raport al CE la tematica discursului de ură arată că relevant pentru Republica Moldova este că discursul de ură nu poate fi deconectat de idea de alienare, marginalizare, discriminare și a normalizării intoleranței la nivel social. Discursul de ură este legat și de identitatea și cum oamenii o percep, precum și cum percep valorile bazate pe drepturile omului și principiile democratice. Discursul e ură este legat, de asemenea, de anumite influențe geopolitice, cum sunt percepute anumite instituții, țările vecine etc. E legat de reprezentarea minorităților în mass-media. Există unele efecte al rețelelor de socializare în ceea ce privește promovarea discursului de ură. Rolul persoanelor implicate în viața politică este fundamental și discursurile lor de ură trebuie condamnate. Atunci când se folosește discursul de ură într-o campanie electorală, se poate ajunge la creșterea sexismului în societate și la normalizarea discursului discriminatoriu în societate, ceea ce este periculos.

Președintele Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității, Ian Feldman, spune că, pentru a îmbunătăți situația, trebuie îmbunătățirea legislația. Consiliul crede că ar trebui să fie responsabil, ca instituție de profil, pentru examinare, avizarea, constatarea discursului de ură. Alt fapt ține de colectarea datelor pe crimele motivate de ură și aici trebuie să se acționeze împreună cu MAIE. Procuratura ar trebui să asigure o bază de date pentru a vedea continuitatea fiecărui caz de discurs de ură. De asemenea, e nevoie să fie creat un grup de lucru între toate instituțiile care să monitorizeze domeniul și să coordoneze acțiunile de intervenție care se cer.

#campanie electorala #discurs #Vladimir Serban

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.