Weekendul precedent au fost lansate primele cursuri gratuite în cadrul programului de susținere pentru copiii și adolescenții refugiați, lansat de Tekwill Academy Kids, inițiativă implementată de către Asociația Națională a Companiilor din domeniul TIC (ATIC).

Primele cursuri la care au participat copiii și adolescenții din Ucraina, cu vârsta cuprinsă între 10 și 17 ani, au fost Robo-maker și Design grafic, în cadrul cărora au început să studieze proiectarea și programarea roboților cu principiile de design și instrumentele de bază pentru crearea imaginilor de calitate pentru utilizarea în media digitală și în print.

La evenimentul de lansare, copiii, însoțiți de părinți, au venit la Tekwill Academy Kids, plini de entuziasm și dorință de a învăța lucruri noi. Majoritatea au mai frecventat anterior cursuri similare în orașele lor natale.

Participantă la cursul de design grafic, 14 ani: “Mama lucrează voluntar la un centru de refugiați și a auzit acolo că se organizează training-uri și am decis că am nevoie de astfel de cunoștințe pentru viitorul meu. Să știi să lucrezi cu calculatorul este important pentru orice profesie.”

Participant la cursul de design grafic, 13 ani: „Anterior am frecventat lecții de programare. Cred că este profesia viitorului, este util dar și foarte interesant. Sunt din Odessa și acum, din cauza războiului, sunt în Chișinău. ”

Participantă la cursul Robo-maker, 9 ani: „Am decis să vin la robotică pentru că îmi place și pentru că tatălui meu îi place când construiesc roboți și programez.”

Până la moment, au fost înregistrați 219 copii la nivel național, dintre care s-au înrolat 119 participanți -26 la Bălți, 16 în orașul Cahul și 12 la Comrat, iar 65 dintre aceștia la Chișinău. Cursurile au început din 1 aprilie.

În cadrul programului, se desfășoară cursuri cu o durată de 4 – 6 săptămâni, menite să contribuie la dezvoltarea unor abilități în domeniul roboticii, programării și design-ului, dar și tabere de vară cu o durată de două săptămâni și diverse ateliere creative, timp în care părinții acestor copii pot să se angajeze în cîmpul muncii, să-și dedice timpul în activități de dezvoltare profesională, voluntariat, etc

Copiii pot alege unul dintre următoarele programe:

Young Mechanic – destinat copiilor cu vârsta cuprinsă între 5 și 7 ani, care fac primii pași în studierea transportului urban, fenomenelor naturii și a principiilor mecanicii;
Milo – pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 7 și 9 ani, în cadrul căruia vor fi studiate bazele roboticii și ale programării pentru crearea și gestionarea roboților cu ajutorul codului scris în blocuri vizuale și a limbajului Starch.
Robomaker – destinat copiilor cu vârsta cuprinsă între 10 și 12 ani și presupune proiectarea și programarea roboților pentru realizarea sarcinilor concrete, cu o trecere treptată către limbajul de programare Python.
Design grafic – pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 12 și 17 ani, presupune principiile designului și instrumentele de bază pentru crearea imaginilor de calitate pentru utilizarea în media digitală și în print.
Web Development – potrivit pentru copiii și adolescenții cu vârsta cuprinsă între 12-17 ani, curs care dezvoltă abilități de programare și creare a web site-urilor dinamice cu utilizarea limbajelor descriptive și de programare: HTML, CSS și JavaScript.

Adițional, copiii și adolescenții refugiați au posibilitatea de a se înrola în tabere de vară orientate spre arta decorativă, limba engleză, sport și activități în aer liber, dar și spre dezvoltarea competențelor în domeniile: robotică, programare, design, educație financiară, antreprenoriat și grafică digitală.

Activitățile vor fi organizate în orașele Chișinău, Bălți, Cahul, Comrat și Hîncești, iar doritorii se pot înscrie pentru a participa, completând formularul de pe acest link:

https://form.typeform.com/to/BRE3ECFl

Programul face parte din proiectul „Crearea oportunităților de reziliență economică a femeilor din comunitățile locale și a femeilor refugiate din Ucraina”, implementat cu sprijinul UN Women și finanțat de Guvernul Japoniei și Guvernul SUA.

#copii #TEKWILL #Ucraina

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.