Curs valutar
  • EUR
    20.1303
    -0.227%
  • USD
    18.0881
    -0.0835%
  • RUB
    0.2246
    -0.089%
  • RON
    3.7624
    -0.2552%
  • UAH
    0.3967
    -0.0252%

Toate știrile

29 octombrie 2026

Aurescu i-a cerut lui Kuleba ca Ucraina să renunțe la sintagma „limba moldovenească”

12 Apr. 2023, 19:51
 // Categoria: În Lume // Autor:  Realitatea.md
12 Apr. 2023, 19:51 // În Lume //  Realitatea.md

Ministrul român de Externe Bogdan Aurescu a cerut ca autoritățile ucrainene să renunțe la sintagma „limba moldovenească”, după ce limba română a devenit limba oficială în Republica Moldova, acest lucru fiind trecut inclusiv în Constituția țării.

Aurescu a discutat acest subiect într-o convorbire telefonică cu omologul său ucrainean, Dmitro Kuleba.

Cei doi oficiali au discutat despre drepturile persoanelor aparținând comunității românești din Ucraina, respectiv comunității ucrainene din România.

Ei s-au referit la dialogul instituțional la nivel de experți între cele două țări, care s-a desfășurat în baza celor convenite între cei doi miniștri de externe în ianuarie 2023, în vederea obținerii de rezultate concrete, în ceea ce privește prezervarea și promovarea drepturilor identitare ale persoanelor aparținând celor două comunități, potrivit unui comunicat al MAE.

Aurescu și Kuleba au agreat continuarea discuțiilor într-un ritm susținut, iar Kuleba s-a angajat să susțină implicarea autorităților ucrainene în acest sens.

„Evocând demersurile recente ale Chișinăului de implementare a deciziilor Curții Constituționale din Republica Moldova privind denumirea corectă a limbii oficiale a acestui stat – limba română, Aurescu a reiterat solicitarea ca autoritățile ucrainene să adopte măsurile necesare pentru recunoașterea inexistenței așa-zisei „limbi moldovenești””, se mai arată în comunicatul MAE.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a promulgat la sfârșitul lunii trecute o lege privind înlocuirea sintagmei „limba moldovenească” cu „limba română” în toate legile Republicii Moldova, inclusiv în Constituţie.

„Am promulgat Legea care confirmă un adevăr istoric și incontestabil: limba de stat a Republicii Moldova este cea română. Îmi doresc ca limba română să ne unească pe toți cei care trăim aici și cărora ne este drag acest pământ. Noi, alături de alți peste douăzeci și șapte de milioane de oameni de pe glob, vorbim limba română, una dintre limbile oficiale ale Uniunii Europene. Fie că este limba noastră maternă, fie că am învățat-o pe parcursul vieții, datorită limbii române noi nu avem nevoie de traducători: ne înțelegem dintr-un cuvânt și spunem – într-un glas – că «vorba dulce mult aduce»”, a scris Maia Sandu pe Facebook, după promulgare.

Aceasta a adăugat că cei care au promovat timp de mai multe decenii ideea de „limbă moldovenească” nu au căutat decât să dezbine societatea.
„Proiectul România are prioritate în comunicare – ediția 2.0 – este finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova. Conținutul acestui material nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.”

Realitatea Live

29 Oct. 2026, 12:22
 // Categoria: Slider // Autor:  Daniela Baranovschi
29 Oct. 2026, 12:22 // Slider //  Daniela Baranovschi

Fermele mici vor putea fi deschise în satele din Republica Moldova, inclusiv în interiorul localităților, dacă respectă anumite reguli pentru a nu pune în pericol sănătatea oamenilor și mediul. Un proiect de lege care stabilește unde pot fi amplasate aceste ferme și câte animale pot fi crescute în ele a fost votat de Legislativ în lectura a doua joi, 29 otombrie.

Pentru a deschide o fermă în sat, proprietarul va avea nevoie de acordul consiliului local. Aleșii vor trebui să verifice dacă locul ales respectă regulile de urbanism și distanțele sanitare față de locuințe. De asemenea, ferma trebuie să gestioneze corect deșeurile, astfel încât să nu polueze și să nu provoace mirosuri neplăcute sau zgomot excesiv.

Înainte de a lua o decizie, consiliul local va organiza consultări publice, iar oamenii care locuiesc în apropierea fermei vor fi anunțați. Acordul consiliului nu va fi suficient pentru începerea activității. Proprietarul va trebui să obțină și celelalte autorizații cerute de lege.

Proiectul stabilește și câte animale pot fi crescute într-o astfel de fermă. De exemplu, proprietarii vor putea avea până la 150 de oi sau capre adulte, 30 de bovine adulte, 30 de cai, măgari sau catâri, 5.000 de prepelițe sau porumbei, 3.000 de iepuri sau păsări de curte și 100 de familii de albine. În cazul oilor, caprelor și bovinelor, limitele includ și puii acestora.

Legea prevede și reguli mai stricte pentru evidența medicamentelor folosite la animale. Importatorii, producătorii, distribuitorii, farmaciile veterinare, medicii veterinari și proprietarii de animale vor trebui să înregistreze date despre medicamentele pe care le comercializează, eliberează sau folosesc. Informațiile vor fi introduse în sistemul electronic e-ANSA.

Totodată, vor crește amenzile pentru cumpărarea animalelor care trebuie identificate și înregistrate, dar nu au fost înregistrate conform legii. Amenda va fi de la 1.000 la 1.500 de lei pentru persoanele fizice și cele cu funcții de răspundere și de la 1.500 la 2.500 de lei pentru firme. Sancțiunea se va aplica pentru fiecare animal neidentificat sau neînregistrat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!